© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0,44s...
Buricul pamantului[2008-11-14]Se intampla destul de des in viata sa intalnesti pe cineva care crede despre sine ca este centrul lumii, sau care gandeste ca fara de el pamantul s/ar narui. Lasand la o parte faptul ca pe pietrele funerare s/ar putea scrie Toti acestia se considerau candva indispensabili, un pic de umilinta si un sanatos realism nu strica deloc nimanui.Parabola: Mierla si cerul O mierla care se afla tocmai in zbor fu atrasa de comportamentul ciudat al unei tovarase de breasla care intinsa pe spate, tinea aripile deschise pe sol si picioarele indreptate spre cer. Mirata aceasta spuse: Dar ce faci, surioara ? Nu ti se pare ca esti putin exagerata facand acest lucru ? Si pe deasupra este in joc onoarea noastra, a tuturor mierlelor ! Iritata de cuvintele intrusei si cu un aer de autosuficienta raspunse: Dar ce spui tu ? Nu vezi ca picioarele mele sustin cerul sa nu cada peste noi ? Mierla observatoare isi scutura capul intr/un gest de compasiune si zbura departe, lasand/o pe cea implicata in sustinerea cerului sa o faca linistita in continuare. Intre timp o frunza se desprinse dintr/un copac din apropiere si se aseza leganat pe picioarele neobositei mierle. Ajutor, a cazut peste mine , totul sta sa cada, tipa foarte speriata lansandu/se intr/un rapid zbor ca sa indeparteze frunza cazatoare. Era asa de confuza ca nici nu avu indrazneala sa priveasca in jos. Pacat. Pentru ca uitandu/se spre partea dreapta ar fi descoperit ca frunza ce cazuse nu era decat una din milioanele deja cazute si uscate pe pamant si ca cerul era la locul lui, senin si frumos ca intotdeauna. In general toti, in anumite momente, ne simtim importanti, altii chiar indispensabili, insa fara sa ne dam seama, atunci cand depasim limitele devenim ridicoli. Pentru aprofundare Filozoful danez Kierkegaard (1813/1855) povestea despre un circ ambulant din Danemarca cazut prada unui incendiu. Flacarile erau destul de inalte cand directorul circului trimise clovnul, imbracat deja pentru partea sa de program, sa ceara ajutor in satul cel mai apropiat, si totodata sa anunte de eventualul pericol care se putea declansa. Clovnul alerga neobosit implorand satenii sa fuga in graba catre circul incendiat si sa ajute la stingerea lui. Insa oamenii crezura ca strigatele disperate ale clovnului nu erau decat un foarte reusit truc al meseriei, menit sa atraga multime cat mai mare la reprezentatie, asa ca plaudau si radeau pana la lacrimi. Saracului clovn ii venea mult mai mult sa planga decat sa rada si in zadar suplica pe oameni sa creada realitatea tragica a circului in care lucra, chiar si a acelor oameni distrati. Dar plansul sau nu facea altceva decat sa inten sifice rasul lor si gaseau ca acesta isi recita partea intr/un mod foarte profesional. Comedia continua tot asa, pana cand focul se intinse spre sat si toate ajutoarele ajunsera prea tarziu ca sa mai salveze circul si satul distruse de flacari. Bietul clovn cu siguranta nu reprezinta in aceasta situatie figura arogantului, si nici pe cea a unei persoane mandre, insa se intampla exact asa celui ce insista sa faca pe clovnul in viata de zi cu zi, asumandu/si un comportament labil in raport cu ceilalti. In momentul nevoii, nimeni nu/l va mai crede. Pentru reflectie Din intelepciunea ebraica si biblica: Ornamentul intelepciunii este modestia (Talmud) Obisnuieste limba ta sa spuna mai degraba nu stiu, decat sa ajungi sa inventezi explicatii neadevarate, caci asa vei avea doar rau.(Talmud) Proverbe 21: 23-24 Cine isi pazeste gura si limba, isi scuteste sufletul de multe necazuri. Cel mandru si trufas se cheama batjocoritor: el lucreaza cu aprinderea ingamfarii. Luca 14: 7-11 Apoi, cand a vazut ca cei poftiti la masa alegeau locurile dintai, le-a spus o pilda. Si le-a zis: Cand esti poftit de cineva la nunta, sa nu te asezi la masa in locul dintai; ca nu cumva, printre cei poftiti de el, sa fie altul mai cu vaza decat tine, si cel ce te-a poftit si pe tine si pe el, sa vina sa-ti zica: Da locul tau omului acestuia. Atunci, cu rusine, va trebui sa iei locul de pe urma. Ci, cand esti poftit, du-te si aseaza-te in locul cel mai de pe urma; pentru ca, atunci cand va veni cel ce te-a poftit, sa-ti zica: Prietene, muta-te mai sus. Lucrul acesta iti va face cinste inaintea tuturor celor ce vor fi la masa impreuna cu tine. Caci oricine se inalta, va fi smerit; si cine se smereste, va fi inaltat. Totusi a crede in tine insuti nu este mandrie. Umilinta si modestia nu trebuie confundate cu incapacitatea de a a recunoaste propriile daruri. A crede in tine insuti nu este orgoliu, ci pur si simplu a crede in potentialul si valorile puse de Creator in tine. Favole come parabole, Sergio Bocchini, 2004, Lombelico del mondo Autor : traducere Loredana Olteanu . Sursa: www.InterCer.ro Contor Accesări: 1055, Ultimul acces: 2026-06-01 21:21:22
|
Timp total: 0,44s...
[]:1
