Viața sacerdotală cere sete de sfințenie[2012-01-21]Vineri dimineața, în Aula Clementină din Vatican, Sfântul Părinte a primit 70 de profesori și de studenți de la Seminarul diecezan din Roma "Almo Collegio Capranica". Audiența a fost ocazionată de celebrarea de astăzi, a patroanei Colegiului, Sfânta Agneza, asupra căreia Pontiful și-a concentrat discursul pe care l-a susținut. "Pentru Sf. Agneza, martiriul a însemnat generoasa și libera acceptare de a-și cheltui propria viață, tânără, în totalitate și fără rezerve, pentru ca Evanghelia să fie vestită ca un adevăr și o frumusețe ce luminează existența. În martiriul Agnezei, primit cu curaj în Circul lui Domițian, strălucește pentru totdeauna frumusețea de a aparține lui Cristos fără ezitări, încredințându-se Lui."Pontiful a continuat: "În martiriu, Agneza sigilează și celălalt element decisiv al vieții ei, fecioria pentru Cristos și pentru Biserică. Darul total al martiriului este pregătit, într-adevăr, de alegerea conștientă, liberă și matură, a fecioriei, mărturie a voinței de a fi în întregime a lui Cristos. Dacă martiriul este un act eroic final, fecioria este rodul unei prietenii prelungite cu Isus, maturizate în ascultarea constantă a Cuvântului Său, în dialogul rugăciunii, în întâlnirea euharistică. Agneza, încă de tânără, a învățat că a fi ucenic al Domnului înseamnă a-l iubi punând în joc întreaga existență. Această dublă calitate - fecioară și martiră - spune reflecției noastre că un martor credibil al credinței trebuie să fie o persoană care trăiește pentru Cristos, cu Cristos și în Cristos, transformând propria viață după cerințele cele mai înalte ale gratuității." Pontiful a vorbit apoi despre preoție, respectiv despre pregătirea pentru preoție. "Și formarea preotului cere integralitate, exhaustivitate, exercițiu ascetic, constanță și fidelitate eroică, în toate aspectele care o constituie; la bază trebuie să fie o viață spirituală solidă, însuflețită de o relație intensă cu Dumnezeu la nivel personal și comunitar, cu o grijă deosebită pentru celebrările liturgice și participarea la Sacramente. Viața sacerdotală cere o dorință tot mai mare de sfințenie, un sensus Ecclesiae clar și o deschidere spre frățietate fără excluderi și parțialități. Din drumul de sfințenie al preotului face parte și alegerea lui de a-și dezvolta, cu ajutorul lui Dumnezeu, propria inteligență și propriul angajament, o adevărată și solidă cultură personală, rod al unui studiu pasionat și constant. Credința are o dimensiune rațională și intelectuală, care este esențială pentru ea. Pentru un seminarist și pentru un tânăr preot care încă se mai luptă cu studiul academic, este vorba de a asimila acea sinteză dintre credință și rațiune care este proprie Creștinismului." Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1877, Ultimul acces: 2026-07-25 23:56:25
|
Timp total: 0.03s...
[]:1