Manastirea Varatec

Acasă > Biserici

Google Translate

Timp stanga: 0,01s...

Biserici

Mânăstirea Văratec
Văratec

Religie:

Ortodox

Localitate:

Văratec

Comună:

Agapia

Judeţ:

Neamţ

Cod poştal:

617013

Persoană de contact :

Stavrofora Iosefina Giosanu

Telefon :

0233... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!

Adresă de e-mail :

@mmb.ro

Adresa web Biserica:

varatic.mmb.ro

Adrese utile:

www.mmb.ro, www.Agapia.ro, www.cjNeamt.ro, nt.prefectura.mai.gov.ro

Hram:

Adormirea Maicii Domnului

Stil arhitectonic:

Tradiţional moldovenesc

Detalii:

Printre ctitorii acestui aşezământ nu aflăm nici nume voievodale şi nici pe cele ale unor mari dregători ai ţării. Tradiţia pomeneşte numele Maicii Olimpiada, călugărită în fostul Schit Topoliţa din apropierea Văratecului şi venită apoi de la Schitul de maici de la Durău, care, între anii 1781-1785, întemeiază o mică isihie în poiana Văratec, cumpărată de la pădurarul Ion Bălănoiu. De altfel, Maica Olimpiada (Bălaşa Herescu înainte de călugărie) va juca un rol important în aşezarea şi dezvoltarea obştii monahale de la Văratec, sacrificând întreaga avere, stăreţind de trei ori şi stingându-se aici în 1842, la venerabila vârstă de 85 de ani.
După constituirea nucleului monahal de la Văratec în perioada 1781-1788, prima stareţă rânduită aici de Paisie Velicicovschi e Maica Nazaria de la Durău şi în 1794 se ridică o a doua biserică de lemn, mai ales că între timp Schitul Văratec se unise cu Schitul Topoliţa, beneficiind şi de veniturile pe care le aduceau moşiile acestuia. În 1803, prin hotărârea Mitropolitului Veniamin Costache, Văratecul se uneşte cu Agapia, dar pentru scurtă vreme. Ceva mai târziu, în 1808, când numărul monahiilor crescuse spectaculos, a început construcţia actuală, Biserica "Adormirea Maicii Domnului", eveniment consemnat şi în inscripţia din pridvor, scrisă în limba română cu alfabetul latin:
La anul 1808 s-au zidit această biserică ce să prăznuieşte hramul Adormirea Maicii Domnului prin osteneala Sfin. sale a pre. cuvi. Părintelui Iosif Duhovnicul şi a stariţei Olimpiadii, iar cei întâi ctitori au fost maicile din acest locaş. Al doilea mari ctitori au fost Doamna Elenco Paladi, care au dăruit 3 moşii şi maica Elisabeta Balş au dăruit moşia Vultureşti, maica Safta Brâncoveanu au hărăzit moşiile Osica şi Vlădulenii cu mai multe îndatoriri în testamentul său, iar celelalte moşii, vii şi acarete ce au dăruit şi alţi ctitori sunt scrisă în cartea vieţii spre vecinica lor pomenire. 1841, octomvrii 20.
Abia încheiată zidirea noii biserici (în 1812) şi mănăstirea trece prin grelele încercări ale anului 1821: odoarele sunt jefuite, călugăriţele izgonite sau ucise şi însăşi Maica Olimpiada a scăpat cu mare greutate "de sabie" fiind adăpostită la Mănăstirea Secu, unde a participat direct la terifiantele momente petrecute acolo.
În anul 1900 un puternic incendiu mistuie cea mai mare parte a chiliilor, arzând şi acoperişul bisericii mari împreună cu cele două turle de lemn care se adăugaseră ulterior, şi care nu au mai fost refăcute. Actualul complex de clădiri din incinta mănăstirii Văratec s-a construit după incendiul din 1900, doar zidul înconjurător - ridicat între 1808-1812 - păstrându-se în forma sa iniţială.

Alte informaţii:

La 12 km de Târgu Neamţ, amplasată într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Văratec este, fără îndoială, unul dintre cele mai cunoscute şi mai vizitate monumente ale judeţului Neamţ.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din mijlocul incintei, în faţa căreia se află statuia în bronz a Saftei Brâncoveanu realizată în 1935 de sculptorul Ion Jalea, îmbină formele tradiţionale moldoveneşti cu elemente neoclasice. E construită din piatră şi cărămidă, cu două turle rotunde, zvelte şi austere, de un alb strălucitor. Doar brâul de ocniţe oarbe de sub streaşină, soclul bine profilat şi cele trei contraforturi scunde care sprijină zidurile laterale şi absida altarului mai "înviorează" şi nuanţează sobra desfăşurare a faţadelor.
Intrările, situate pe laturile de sud şi nord, sunt străjuite de două pridvoraşe cu acoperiş bulbat şi profile greoaie, ce contrastează cu linia elansată a edificiului. În interior, pridvorul este amenajat în partea sa superioară pentru a adăposti obiectele de valoare ale mănăstirii (tainiţa) şi e acoperit cu două calote sferice susţinute de un singur arc longitudinal şi de alte două arce laterale. Pronaosul şi naosul, între care se ridică un zid susţinut de două coloane ionice târzii, prezintă cunoscutul sistem de boltire moldovenesc cu arce piezişe ce asigură o restrângere succesivă a suprafeţei de sprijin. Aceste două cupole sunt separate printr-un semicilindru de mici dimensiuni, sprijinit pe arce transversale, în timp ce altarul prezintă un arc dublou spre apus, fiind boltit în sfert de sferă la răsărit.
În pronaos se află mormântul fără lespede al Duhovnicului Iosif, cel care a stat alături Maicii Olimpiada la formarea obştii monahale de la Văratic şi care a decedat la 28 decembrie 1828, după cum ne informează o inscripţie mai nouă de pe zidul sudic. Se presupune că tot în această zonă a bisericii, în pridvor şi pronaos, s-ar afla şi mormintele Maicii Olimpiada şi ale stareţelor Nazaria (1788-1814) şi Magdalena (1815-1822) , fără ca pietrele funerare ale acestora să se fi păstrat

Cod Monument:

NT-II-a-A-10732

Nr. vizualizări:

38226

Data ultimei vizualizări:

2023-05-29 01:51:26

Data ultimei actualizări:

2016-07-26 12:37:58

Data încărcării pe sit:

2006-03-14 05:06:36

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Vedere din spate
Foto: Constantin Florea

Timp total: 0,13s...