Botoşani - Botoşani - Botoşani
 

Mănăstirea Sf. Nicolae Popăuţi Botoşani  HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE
Religie:	Ortodox
Localitate:	Botoşani
Judeţ:	Botoşani
Adresa:	strada Stefan cel Mare, Nr. 41
Cod poştal:	710022
Persoană de contact :	Arhim. Ioan Harpa
Telefon :	0231... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresă de e-mail :	@mmb.ro
Adresa web Biserica:	popauti.mmb.ro
Adrese utile:	www.mmb.ro, www.primariaBT.ro, www.cjBotosani.ro, bt.prefectura.mai.gov.ro
Hram:	Sf. Nicolae
Stil arhitectonic:	Tradiţional moldovenesc
Detalii:	Biserica ctitorie din piatra a lui Stefan cel Mare si Sfant in 1496; transformata in asezamant manastiresc la 1750 o data cu adaugarea zidurilor de incinta; arhitectonic sinteza bisericeasca mai reusita "din perioada de maxima inflorire a stilului de epoca" in zona moldoveneasca nordica; pictura originara interioara de o inalta calitate; la sfarsitul sec. XV, partial conservata in altar, naos si pronaos; refacuta in sec. XIX in stil moldovenesc in rest; turn-clopotnita din 1496 din piatra bruta, cu plan octogonal la primul etaj, inalt si elegant (V. Dragut, 1976) .
Alte informaţii:	Biserica din Popăuţi este construită în stilul moldovenesc, acest lucru fiind vizibil atât în planul şi dispunerea încăperilor bisericii, cât şi în sistemul de construcţie a turlei naosului şi a decoraţiunilor exterioare. Biserica este zidită din piatră, în formă de cruce. Zidurile sale au grosime de peste un metru. Intrarea în biserică se face acum prin uşa cu ancadramente gotice aflată pe partea de sud a pronaosului. Iniţial mai era şi o uşă pe latura nordică a pronaosului, dar aceasta a fost zidită la începutul secolului al XX-lea. Biserica are patru ferestre. Pe exterior, biserica are faţada din cărămidă roşie netencuită. Partea inferioară a faţadei este acoperită cu piatră fasonată dispusă geometric, iar colţurile clădirii şi contraforturile sunt executate din blocuri masive de piatră. Biserica are două rânduri de ocniţe în dreptul pronaosului, cele din partea inferioară fiind mai mari decât cele din partea superioară, iar pe abside sunt situate firide alungite, având deasupra un rând de ocniţe mici asemănătoare cu cele de pe faţada pronaosului. Deasupra ocniţelor mari de pe pronaos şi a firidelor alungite de pe abside sunt mici ochiuri unde au fost amplasate discuri de ceramică smălţuită. De asemenea, şi sub cornişă se află un brâu de discuri ceramice colorate. Turla bisericii are o formă poligonală pe exterior şi cilindrică pe interior. Ea se sprijină pe acoperişul naosului prin două baze stelate. Are patru ferestre dispuse în punctele cardinale şi mici contraforturi pe diagonale. Pe laturile turlei se află un rând de firide alungite, două rânduri de ocniţe şi un brâu de discuri de ceramică smălţuită. Pronaosul este supralărgit, fiind iluminat de o ferestră în stil gotic dispusă pe latura de vest. Între pronaos şi naos era un zid care a fost demolat în secolul al XIX-lea, astăzi intrarea făcându-se pe sub o arcadă sprijinită pe doi stâlpi marginali mari, fixaţi în ziduri. Naosul are două ferestre mici cu ancadramente gotice pe absidele laterale semicirculare. Deasupra naosului se află o turlă înaltă, cilindrică pe interior şi poligonală pe exterior. De asemenea, altarul are o fereastră în arc frânt dispusă către răsărit. Catapeteasma este din lemn şi datează din epoca lui Constantin Racoviţă. Pictura interioară a bisericii datează din secolul al XV-lea, ea păstrându-se numai parţial până în zilele noastre. Singurele picturi originale păstrate sunt capetele lui Iisus şi al îngerului din altar, scene din Ciclul patimilor pictate pe absidele naosului şi bustul unui profet de pe peretele nordic al pronaosului. Celelalte picturi au fost refăcute în secolul al XIX-lea. Tabloul votiv, aflat pe peretele despărţitor dintre pronaos şi naos, a dispărut în secolul al XVIII-lea. Săpăturile arheologice efectuate în interiorul bisericii au dus la descoperirea în anul 2003 a unei necropole boiereşti, aici fiind înmormântaţi, pe trei niveluri, peste 25 de oameni. După cum a declarat stareţul Luca Diaconu al Mănăstirii Popăuţi, "cele mai importante sunt persoanele din primul nivel. Este vorba despre un vornic din Botoşani, care a fost adus acasă din Ţara de Jos, unde fusese mare vornic". Pe piatra funerară a marelui vornic, identificat de către prof. Sorin Ulea ca fiind Dragoş Boul, sunt inscripţionate următoarele cuvinte: Acesta este mormântul vornicului nebun pentru Hristos din Botoşani. Veşnica lui pomenire, văleat 1492 MANASTIREA POPAUTI de calugari, obste in formare, cu hramul "Sfantul Nicolae" (6 decembrie) ; Municipiul Botosani, jud. Botosani, 5-6 km NE de Botosani; Din pisanie: „Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit această casă întru numele celui între sfinţi Părintelui nostru Arhierarhul şi făcătorul de minuni Nicolae, în anul 7004 (1496) , iar al domniei sale anul al patruzecilea curgător, luna septembrie, 30. ”
Cod Monument:	BT-II-a-A-01929
Nr. vizualizări:	18023
Data ultimei vizualizări:	2025-01-19 11:13:40
Data ultimei actualizări:	2016-07-26 11:49:50
Data încărcării pe sit:	2006-03-17 05:39:09
Nr. Mesaje:	0
Nr. Fotografii:	1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Vedere de ansmblu Foto: Alexandru Losonczy Vedere de ansmblu Foto: Alexandru Losonczy (www.Losonczy.com), Data: 2016-08-12 Aparat: FUJIFILM FinePix HS30EXR Contor: 187

Timp total: 0,05s...

[1]:1