Se implinesc 367 de ani de la sfintirea Catedralei Patriarhale

Acasă > Ştiri

Timp stanga: 0,22s...

Ştiri şi Evenimente

Se împlinesc 367 de ani de la sfinţirea Catedralei Patriarhale

[2025-05-07]

de Diandra David

Catedrala Patriarhală istorică „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Bucureşti împlineşte miercuri, 7 mai, 367 de ani de la sfinţire.
Construcţia Catedralei Patriarhale a început în anul 1655, din iniţiativa domnitorului Constantin Şerban Basarab şi a soţiei sale, Bălaşa, ca semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru pacea reinstaurată în ţară. Locaţia aleasă a fost Dealul Viilor (azi Dealul Patriarhiei), pe locul unui vechi schit de lemn.
Lucrările au fost supravegheate de logofătul Radu Dudescu şi de Gheorghe Şufariu din Târgovişte. Lăcaşul de cult, construit după modelul Mănăstirii Curtea de Argeş, dar de dimensiuni mai mari, a fost sfinţit în data de 7 mai 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei, alături de ierarhi români. Din păcate, domnitorul Constantin Şerban nu a mai apucat să-şi vadă ctitoria finalizată.
Foto credit: arhive Basilica.ro
În 1661, Mitropolitul Ştefan îşi stabileşte reşedinţa aici, iar în 1668, domnitorul Radu Leon hotărăşte transformarea oficială a lăcaşului în Reşedinţă mitropolitană. Tot el începe lucrările de pictură, însă nu reuşeşte să le finalizeze complet.
În 1698, Constantin Brâncoveanu ridică o clopotniţă la răsărit de altar. În 1774, moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştiului, sunt aduse şi depuse într-o raclă de argint în Catedrală. Secolele XVIII–XIX aduc numeroase reparaţii şi extinderi, inclusiv în timpul mitropoliţilor Filaret al II-lea, Dositei Filitti şi Grigorie Dascălul, acesta din urmă iniţiind repictarea în stil neoclasic.
Foto: Basilica.ro / Raluca Ene
Momente istorice
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, mitropolitul avea un rol central în Adunarea Ţării, iar Dealul Mitropoliei a devenit scena unor evenimente istorice majore. În data de 24 ianuarie 1859, în fosta sală a Adunării Deputaţilor de aici, sub preşedinţia Mitropolitului Nifon, a fost votată unirea Munteniei cu Moldova prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite.
Transformările edilitare şi politice au dus la construirea, între 1906–1908, a actualului Palat al Patriarhiei, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, fiind prima clădire din România realizată cu structură de beton armat. Iniţial, proiectul prevedea şi ridicarea unei noi catedrale, care nu s-a mai realizat.
Foto: Basilica.ro / Raluca Ene
Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu
În 1925, Catedrala Mitropolitană a devenit provizoriu Catedrală Patriarhală, odată cu ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie. Între 1932–1935, Patriarhul Miron Cristea a coordonat lucrări de refacere a ansamblului, inclusiv pictura murală actuală în stil neobizantin, realizată de Dimitrie Belizarie.
Lucrări de restaurare şi conservare
În 1959, în nordul Catedralei Patriarhale din Bucureşti a fost amenajat un ansamblu cu o troiţă şi trei cruci de piatră, dintre care una datează din vremea lui Petru Cercel (1583–1585).
În perioada 1960–1962, sub îndrumarea Patriarhului Justinian Marina şi a arhitectului Paul E. Miclescu, au fost efectuate lucrări de restaurare şi modernizare. În acelaşi timp, icoanele împărăteşti ale tâmplei au fost realizate (1961–1964) sub coordonarea Otiliei Oteteleşanu.
Lucrări de refacere au continuat în 1989 şi între 2000–2001, sub Patriarhul Teoctist, culminând în 2008 cu restaurări majore prilejuite de împlinirea a 350 de ani de la sfinţire.
Atunci au fost montate 26 de icoane în mozaic în pridvor, au fost restaurate pictura, catapeteasma, mobilierul, vitraliile, iar biserica a fost consolidată structural. Turlele şi acoperişul au fost refăcute cu tablă de plumb, iar clopotniţa a primit patru clopote noi, cu sistem de acţionare computerizat.
Foto credit: Iulian Ţugui
Slujba de resfinţire a avut loc în data de 26 octombrie 2008, fiind oficiată de Patriarhul Daniel, alături de 34 de ierarhi ai Sfântului Sinod şi delegaţi ai Patriarhiei Antiohiei.
Faţadele Catedralei sunt despărţite în două registre de brâu de piatră. În dreapta pronaosului se află mormintele patriarhilor Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justin Moisescu şi Teoctist Arăpaşu. Patriarhul Justinian Marina este înmormântat la Mănăstirea Radu Vodă.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 26, Ultimul acces: 2025-05-14 20:05:38

Timp total: 0,22s...

[]:1