Liturghia Sf. Vasile cel Mare la Patriarhie - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2019 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Liturghia Sf. Vasile cel Mare la Patriarhie

[2013-01-01]
Biserica Ortodoxă sărbătorește la 1 ianuarie Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului nostru Iisus Hristos și pe Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei. În prima zi a anului nou civil 2013, la Catedrala Patriarhală, slujba Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi și în prezența a numeroși credincioși.
După citirea Pericopei Evanghelice de la Sfântul Evanghelist Luca, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat învățăturile ce reies din aceasta elogiind și personalitatea deosebită a Sfântului Vasile cel Mare.
Tăierea împrejur este semn al credinței
Părintele Patriarh a explicat de ce Mântuitorul a fost tăiat împrejur în ziua a opta.
„Cifra opt înseamnă veșnicia, infinitul. Cel care se tăia împrejur arăta că tăierea împrejur este semn al credinței și credința este cea prin care dobândim viața veșnică, pentru că dreptul prin credință va fi viu. Avraam, părintele credinței, a instituit această tăiere împrejur ca semn al unei legături speciale a omului cu Dumnezeu și că el, omul, pământeanul este chemat la viața veșnică, că destinația lui ultimă nu este mormântul, ci casa Tatălui din Ceruri”.
Tăierea împrejur duhovnicească înseamnă lepădarea creștinului de gândirea lumească plină de autosuficiență și orgoliu
Patriarhul României a evidențiat că tăierea împrejur cea după trup este o anticipare a Tainei Sfântului Botez.
„Tăierea împrejur cea după trup era o preînchipuire, o anticipare a unei alte tăieri împrejur și anume tăierea împrejur duhovniceasc㠖 Taina Sf. Botez, așa cum ne arată Sf. apostol Pavel. Tăierea împrejur a inimii sau tăierea împrejur duhovnicească înseamnă lepădarea creștinului de gândirea trupească lumească plină de autosuficiență și orgoliu și înduhovnicirea lui prin legătura duhovnicească cu Dumnezeu Făcătorul Cerului și al pământului, cu Sfânta Treime. Deci, tăierea împrejur a Legii Vechi încetează prin botezul creștin care este tăiere împrejur duhovnicească, superioară celei după trup. Deci avem de-a face cu o pregătire în etape a oamenilor pentru a pregăti Taina Sf. Botez”, a spus Părintele Patriarh.
Fiecare creștin botezat este chemat la sfințenie
Preafericirea Sa a mai arătat că la botez se dau copiilor nume de sfinți pentru a avea un model de urmat și un ocrotitor în viață.
„Am reținut din tradiția veche în tradiția creștină faptul că la opt zile de la naștere copilul primește un nume. Acum numele care se dau copiilor sunt nume de sfinți pentru a avea un ocrotitor în toată viața, dar și un model e urmat și pentru a se arăta că sfințenia este calea mântuirii, că fiecare creștin botezat este chemat la sfințenie, la asemănarea cu Dumnezeu Cel Sfânt”, a spus Patriarhul României.
Mântuitorul Iisus Hristos este modelul creșterii duhovnicești
În cuvântul său, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre importanța educației creștine, arătând că modelul creșterii duhovnicești este Mântuitorul Iisus Hristos.
„Evanghelia care s-a citit în ziua prăznuirii Tăierii Împrejur a Mântuitorului Iisus Hristos ne îndeamnă la creștere duhovnicească, ne arată că un prunc trebuie să crească nu numai biologic, ci și duhovnicește. De aceea noi botezăm copiii pentru că deodată cu creșterea lor biologică, trupească trebuie să crească și în harul botezului, în Duhul sfânt, prin rugăciunea părinților, prin integrarea copilului în viața spirituală, duhovnicească a Bisericii prin faptul că îl împărtășim, că se roagă împreună cu familia, apoi cu biserica în înțelesul de comunitate. Ne arată că totdeauna pentru copii nu este suficient să-i creștem biologic, ci trebuie să-i creștem și teologic, sau duhovnicește și Mântuitorul Iisus Hristos este modelul creșterii duhovnicești. Creșterea duhovnicească nu este o simplă inteligență, este creșterea în relația omului cu Dumnezeu, iar înțelepciunea lui Iisus nu este înțelepciune lumească bazată doar pe rațiune, ci pe legătura pruncului și apoi copilului mai mare cu Dumnezeu. Această creștere duhovnicească înțeleaptă ca înțelepciune a lui Dumnezeu este idealul educației creștine. Deci trebuie să-i învățăm pe copii de mici lucrurile sfinte, să se obișnuiască cu Biserica, să-i învățăm să asculte citirile sfinte ale Sfintei Scripturi și ale Sfinților Părinți. Deci, Tăierea Împrejur a Domnului nu este o simplă comemorare a unui fapt din Legea Veche, ci este o conștientizare a nevoii creșterii duhovnicești a copiilor și mai ales a celor care au primit tăierea împrejur cea duhovnicească: Sf. Botez”, a spus Părintele Patriarh.
Sfântul Vasile Cel Mare este cel dintâi care a elaborat o cosmologie creștină
Apoi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre Sfântul Vasile cel Mare arătând că a fost unul dintre cei mai învățați părinți ai Bisericii, unul dintre cei mai evlavioși și mai harnici, care a unit înțelepciunea cu evlavia și cu lucrarea, nu numai duhovnicească, ci și materială în Biserică, întrucât materia a fost pusă în slujba spiritului, în slujba lucrării duhovnicești.
„Sfântul Vasile Cel Mare este cel dintâi care a elaborat o cosmologie creștină, o interpretare creștină a universului în cartea Hexaimeron care înseamnă Comentariu la cele șase zile ale creației . A arătat înțelepciunea Creatorului din făpturi, a arătat câtă înțelepciune și frumusețe există în creația lui Dumnezeu care vorbește despre Creatorul ei și cunoaștem pe artist din opera sa. Sf. Vasile cel Mare este întru-un fel întemeietorul unui dialogul al credinței cu știința care preamărește pe Dumnezeu, nu cea care îl îndepărtează pe om de Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa.
De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh a vorbit despre rolul pe care l-a avut Sfântul Vasile în apărarea dreptei credințe în fața ereziilor ariene și macedoniene.
„Sfântul Vasile cel Mare a fost un mare apărător al credinței ortodoxe într-o vreme în care erezia lui Arie nega dumnezeirea Fiului și erezia lui Macedonie nega dumnezeirea Duhului Sfânt, de aceea a și scris un tratat de dogmatică Despre Duhul Sfânt și a arătat că Duhul Sfânt este Dumnezeu, dătător de viață care împreună cu Tatăl și cu Fiul a creat lumea. Deci, Duhul Sfânt este Arhitectul Bisericii, Sfințitorul Creației și în toată lucrarea Sa mântuitoare Hristos este nedespărțit de Duhul Sfânt și Duhul Sfânt nedespărțit de Dumnezeu Fiul, de Hristos. Sfântul Vasile cel Mare a apărat Dogma Sfintei Treimi arătând că există un singur Dumnezeu, Tatăl care naște pe Fiul și purcede pe Sfântul Duh și aceste trei Persoane au o singură Ființă și izvorul Ființei Dumnezeiești este Persoana Tatălui. De aceea, el a arătat că Persoanele Sfintei Treimi sunt egale în slavă, în cinste și în putere pentru că Dumnezeu este Tatăl, Dumnezeu este Fiul și Dumnezeu este Duhul Sfânt, Treimea Cea de o Ființă și Nedespărțită și aceste trei Persoane nu se distanțează, ci sunt Una în Cealaltă și sunt Nedespărțite, astfel când ne adresăm uneia din Persoanele Sfintei Treimi le întâlnim pe toate trei”, a mai precizat Preafericirea Sa.
Totodată Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit și despre activitatea social filantropică a Sfântului Vasile cel Mare.
„Sfântul Vasile cel Mare a îmbinat cuvântul cu fapta și de la el ne-a rămas această înțelepciune de a mărturisi pe Dumnezeu nu doar prin scrieri sau cuvântări, ci și prin fapte și mai ales prin instituții. Sfântul Vasile a creat școli pentru educația fetelor, a creat școli pentru meserii astfel tinerii să învețe meserii, și în mod deosebit lângă orașul Cezarea Capadociei a mai construit un orășel, numit mai târziu Vasiliada, în care se aflau case pentru bătrâni, spitale pentru bolnavi, case pentru pelerini sau călători, case de oaspeți pentru cei care stăteau o vreme acolo și nu aveau adăpost, erau săraci, o mulțime de instituții grupate în jurul unei biserici. Prin aceasta el aduce pentru prima dată în istoria creștinismului instituția filantropiei sau a carității. Această operă social filantropică inspirată din Evanghelia Mântuitorului sub forma instituțiilor a fost modelul pentru întreaga creștinătate de mai târziu, atât în Răsărit cât și în Apus”, a mai spus Preafericirea Sa.
La final Părintele Patriarh a urat tuturor care poartă numele Sfântului Vasile ani mulți și fericiți.
Întrucât sărbătoarea bisericească de la 1 ianuarie (Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului și Sf. Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei), care este și începutul anului civil, trebuie primită cu bucurie duhovnicească, la sfârșitul Sfintei Liturghii a fost oficiată slujba Tedeumului, așa cum se procedează la nivel panortodox și cum prevăd îndrumările tipiconale.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 1434, Ultimul acces: 2019-05-19 00:41:15