Cardinalul Piacenza despre preluarea seminariilor - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2020 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Cardinalul Piacenza despre preluarea seminariilor

[2013-01-28]
Cardinalul Mauro Piacenza consideră decizia Papei Benedict al XVI-lea de a transfera Congregației pentru Cler - al cărei prefect este - competența seminariilor, ca un pas înainte pentru realizarea dispozițiilor Conciliului Vatican II. "Este un semn al marii atenții cu care Papa urmărește formarea preoților", a declarat Cardinalul pentru L'Osservatore Romano. Interviul realizat de Mario Ponzi a apărut tradus integral pe ITRC.ro, de unde îl preluăm în continuare.
- Cu motu proprio Ministrorum institutio, Papa a transferat competența seminariilor de la Congregația pentru Educația Catolică la Congregația pentru Cler. Ce semnificație are această decizie pentru viața Bisericii și a preoților?
- Desigur, este un important semn al marii atenții a Papei față de preoții săi, față de formarea lor și față de dorita reformă - autentică și profundă - a clerului. Așa cum afirmă cu autoritate Părinții conciliari în Decretul Optatam totius: "Reînnoirea dorită a întregii Biserici depinde în mare măsură de slujirea preoțească". În acest sens, cred că se poate interpreta decizia pontificală, la cincizeci de ani de la deschiderea acelei nobile adunări, ca un pas spre realizarea dispozițiilor conciliare.
- Cum va influența pastorația vocațională acest nou mănunchi de competențe?
- Pastorația vocațională trebuie să fie sporită și să devină, în mintea și în inima fiecărui preot, o adevărată prioritate misionară. Acest lucru se va întâmpla, înainte de toate, trăind primatul rugăciunii, indicație evanghelică pentru orice discurs vocațional autentic - "Rugați, așadar, pe stăpânul secerișului să trimită lucrători în secerișul Său" -, primind profilul autentic al identității sacerdotale, evitând diluări temătoare, care, adesea, în deceniile trecute, au redus vocația mai mult la o alegere subiectivă, decât a recunoaște ceea ce este ea: răspuns al persoanei la o chemare obiectivă a lui Dumnezeu, mijlocită în mod eclezial. În sfârșit, nu în ultimul rând, sfințenia slujitorilor va determina o reînflorire a vocațiilor. Preoții sfinți au umplut mereu seminariile.
- Cu acest motu proprio, Congregația pentru Cler are competență integrală - de la pastorația vocațională și de la formarea inițială până la formarea permanentă și la conducerea pastorală și disciplinară - asupra preoților. Cum trebuie interpretată această unificare a responsabilității?
- Continuitatea formării reprezintă o prioritate în orice domeniu, îndeosebi în cel eclezial, care trebuie să considere mereu formarea formatorilor un element esențial al operei de evanghelizare și a însăși vieții Bisericii. Așa cum a afirmat Fericitul Papă Ioan Paul al II-lea, în Pastores dabo vobis: "Formarea permanentă a preoților [...] este continuarea naturală și absolut necesară a acelui proces de structurare a personalității preoțești care a început și s-a dezvoltat în seminar [...]. Este deosebit de importantă perceperea și respectarea legăturii intrinsece existente între formarea care precede hirotonirea și cea care urmează după aceea." Slujirea acestei Congregații adusă ministerului și vieții preoților, cunoștințele care derivă și studierea problemelor care apar, referitoare la preoții din lume, vor reprezenta, în afară de aceasta, o indispensabilă busolă de orientare pentru alegerile care trebuie făcute în formarea inițială.
- Care sunt proiectele dumneavoastră în privința formării inițiale și permanente a preoților, mai ales în lumina Conciliului, a cărei aniversare de cincizeci de ani de la deschidere tocmai am celebrat-o?
- Înainte de toate să se favorizeze cât mai mult posibil atenția față de textele Conciliului Vaticanl II referitoare în mod specific la preoți, îndeosebi decretele Presbyterorum ordinis și Optatam totius. Conciliul reprezintă, încă și întotdeauna, busola sigură cu care Biserica este chemată să își orienteze propria navigare în timpurile prezente. Apoi, desigur, din mai multe părți apare urgentă o ridicare a tonului spiritual, și de aceea și uman și cultural, al preoților. Într-una din intervențiile de la recentul Sinod despre noua evanghelizare, un tânăr laic catehet le cerea părinților, în numele celor de vârsta sa și, într-un anumit fel, în numele poporului lui Dumnezeu, preoți "de calitate", cu înalt profil cultural și spiritual, capabili să apropie de Cristos prin cuvântul lor și prin viața lor, și să celebreze cultul, lăsând să transpară, prin plinătate interioară, sacralitatea misterului. Consider deosebit de interesant că, din lumea laicală și a tineretului, au ajuns la părinții sinodali aceste cereri. Desigur, orice efort va fi făcut pentru a oferi, fiecărui preot din Biserică, instrumentele cele mai bune pentru ca fiecare domeniu al formării (umane, spirituale, doctrinale și pastorale) să poată primi hrană corespunzătoare. Atenție deosebită va trebui dată, apoi, în domeniul pastorației vocaționale, discernământului vocațiilor, favorizând la maxim chemările autentice ale Domnului și prevenind, acolo unde este necesar, orice instrumentalizare necuvenită a slujirii.
- Cum trebuie citită măsura Papei în optica noii evanghelizări în Anul Credinței?
- Mai ales din punctul de vedere al rolului de neînlocuit pe care slujitorii sacri îl au în opera noii evanghelizări. Dacă este adevărat că, în orice timp, Domnul reînnoiește Biserica sa, trezind carisme și experiențe de sfințenie autentică, acest lucru nu exclude deloc ca această metodologie divină să poată și să trebuiască să se refere și la dimensiunea instituțională a Bisericii, deci și la cei care în ea sunt părtași de Ordinul sacru. Anul Credinței, convocat de Papa Benedict al XVI-lea, cu ocazia aniversării a cincizeci de ani de la deschiderea Conciliului Vatican II și - să nu uităm aceasta - a aniversării a douăzeci de ani de la promulgarea Catehismului Bisericii Catolice, care este catehismul Conciliului, reprezintă o etapă fundamentală de impuls pentru noua evanghelizare și nu este desigur întâmplător că, tocmai în acest an, Papa, condus de Duhul Sfânt în discernământul său superior, și-a asumat această decizie importantă.
- Ce ați vrea să le spuneți seminariștilor care, de astăzi, sunt sub responsabilitatea dumneavoastră?
- Înainte de toate un cuvânt de bun venit preaiubiților seminariști din toată lumea. Apoi aș vrea să le spun că este cu bucurie profundă, emoție evidentă și nu fără cutremurare, datorită conștiinței darului inestimabil care sunt ei pentru Biserica din prezent și din viitor, că Congregația pentru Cler primește din mâinile lui Petru grija față de persoanele lor și față de locurile formării lor, în care vocația, pe care au primit-o de la Dumnezeu, este chemată să se maturizeze, pentru ca, tot mai mult, în ei să fie schițate trăsăturile Bunului Păstor. Rugăciunea neîncetată pentru preoți, care din totdeauna a cuprins necesitățile vocaționale ale Bisericii, așadar și pe fiecare seminarist, devine acum invitație corală adresată Bisericii întregi pentru ca, din toate părțile, să se înalțe, ca un singur glas, un strigăt de implorare: "Doamne, dăruiește Bisericii Tale preoți sfinți!"
(Sursa: vedeți aici)

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 544, Ultimul acces: 2020-07-02 02:20:33