Anul Nou sărbătorit la Patriarhie[2014-01-01]Biserica Ortodoxă sărbătorește la 1 ianuarie Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului nostru Iisus Hristos și pe Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei. În prima zi a anului nou civil 2014, la Catedrala Patriarhală, slujba Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și cu Preasfințitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, fiind înconjurați de un sobor de preoți și diaconi și în prezența a numeroși credincioși.După citirea Pericopei Evanghelice de la Sfântul Evanghelist Luca (Cap. II, v. 20-21; 40-52), Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat semnificațiile ce reies din aceasta elogiind și a vorbit și despre sărbătorile de astăzi. Tăierea împrejur după trup prefigura Botezul creștin Patriarhul României a arătat că În această zi de 1 ianuarie serbăm trei sărbători sfinte, trei mari binecuvântări ale lui Dumnezeu pentru oameni și în primul rând aceasta înseamnă Sărbătoarea tăierii împrejur a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în al doilea rând facem pomenirea Sfântului Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei și prăznuim de asemenea și Anul Nou civil la 1 ianuarie. Știm bine că Anul Nou bisericesc este sărbătorit la 1 septembrie. Prima sărbătoare are o mulțime de înțelesuri duhovnicești pentru viața Bisericii și pentru viața noastră. Tăierea cea după Trup a Pruncului Iisus la vârsta de opt zile era o tradiție evreiască prin care se pomenea ieșirea din Egipt a poporului ales și păstrarea dreptei credințe în Dumnezeu cel Viu, Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov și Făcătorul cerului și al pământului. Această tăiere împrejur prefigura Botezul pentru că Sfântul Apostol Pavel vorbește despre Tăierea împrejur cea după Duh și anume, tăierea împrejur ca îndepărtare de la sufletul omului a gândurilor, a cuvintelor și a faptelor rele. Deci, această tăiere împrejur nu a fost preluată de Biserică, ci ea era o tradiție a Vechiului Testament până la Hristos, însă Hristos nu a putut da o Lege nouă până nu a împlinit Legea cea veche și deci El a împlinit Legea cea veche, fiind tăiat împrejur la opt zile. Prin aceasta credem că după împlinirea Legii vechi se inaugurează Legea cea nouă și acesta este Botezul în apă și în Duh Sfânt. Deci, tăierea împrejur după trup prefigura Botezul creștin. Am reținut din tradiția iudaică atribuirea sau punerea numelui la opt zile. Și în cărțile noastre de cult se spune că a opta zi i se pune nume copilului. Punerea numelui este un eveniment și o acțiune foarte importantă. Numele lui Iisus nu a fost ales întâmplător, nu a fost rezultatul voinței Maicii Domnului sau a Dreptului Iosif, ci numele a fost prestabilit sau fixat și făcut cunoscut de către Arhanghelul Gavriil înainte de zămislirea Pruncului, și anume, Arhanghelul Gavriil îi spune Fecioarei Maria Vei naște un Prunc și Îi vei pune numele lui Iisus. Iisus înseamnă Dumnezeu mântuiește, Dumnezeu este mântuitor sau Dumnezeu este mântuirea și provine de la cuvântul ebraic Ieșua. La acest nume se adaugă numele de Mesia sau Hristos care înseamnă Unsul lui Dumnezeu. Numele este pus în a opta zi de la naștere pentru că cifra opt înseamnă viață veșnică. Deci, când se dă nume unui copil la opt zile el este prin numele primit îndreptat spre viața veșnică, spre mântuire. De aceea, este foarte important când dăm nume copiilor să dăm numele unui sfânt, sfânt care devine un ocrotitor al copilului și al persoanei în general, pentru că acest copil mic de la început va deveni un om adult și în același timp Sfântul ocrotitor este și povățuitor prin viața sfântă a lui și adesea prin ceea a spus sau a scris. Evanghelia ne îndeamnă să folosim timpul vieții prezente în primul rând pentru creșterea în înțelepciune Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a explicat în cuvântul Său că Iisus copilul avea o înțelepciune mai mare decât vârsta biologică: Evanghelia de astăzi ne spune că după ce L-au găsit părinții în Templu El a fost dus în Nazaret acasă și era ascultător și supus lor și Iisus creștea cu vârsta, cu înțelepciunea și cu harul înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor. Aceasta înseamnă că El avea o înțelepciune mai înaintată, mai mare decât vârsta biologică, dar și creșterea în înțelepciune și creșterea cu vârsta erau tot lucrarea harului lui Dumnezeu. De aceea, harul este menționat la sfârșit ca fiind temelia creșterii în înțelepciune și cu vârsta. Deci, creștea cu înțelepciunea, cu vârsta și cu harul înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor. Prin aceasta vedem că timpul biologic sau timpul obișnuit fizic nu este totdeauna egal cu timpul spiritual. Deci, deși El era copil de 12 ani ca vârstă biologică, ca timp fizic, totuși era foarte matur din punct de vedere spiritual, din punct de vedere al înțelepciunii. Aceasta arată că în copilul Iisus era prezent Dumnezeu Fiul. Aceasta confirmă, așa cum s-a spus și în Apostolul de astăzi, că în El, în Iisus, locuiește trupește plinătatea dumnezeirii. Evanghelia ne îndeamnă să folosim timpul vieții prezente în primul rând pentru creșterea în înțelepciune care trebuie să fie mai mare decât creșterea fizică sau creșterea biologică și în toate acestea simțim binecuvântarea harului lui Dumnezeu. Lucrarea filantropică (a Sf. Vasile cel Mare) izvorâtă din Evanghelie și numită mai târziu Vasiliada a fost modelul pentru opera filantropică sau caritabilă creștină instituționalizată A doua sărbătoare este pomenirea Sfântului Vasile cel Mare. Sfântul este printre puținii sfinți care poartă numele de cel Mare și aceasta pentru importanța lucrării lui în favoarea Bisericii, dar și pentru multa lui înțelepciune, pentru multa lui evlavie izvorâtă dintr-o credință dreaptă și profundă. Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în anul 330 și a trecut la Domnul în data de 1 ianuarie 379. La 40 de ani, în 370, a devenit Arhiepiscop al Cezareei Capadociei. Timp de aproape nouă ani a fost păstorul Cezareei Capadociei. El a studiat foarte mult la Cezareea Capadociei, la Constantinopol și apoi la Atena unde s-a împrietenit cu Sfântul Grigorie Teologul, fiul Sfântului Grigorie de Nazianz și a făcut prin cultura sa o luminare a celor din jur în mai multe direcții. În primul rând, în vremea lui erau foarte răspândire două erezii: erezia lui Arie care nega dumnezeirea Fiului și erezia lui Macedonie care nega dumnezeirea Duhului Sfânt și el i-a combătut pe eretici și a arătat că Dumnezeu este Tatăl, Dumnezeu este Fiul și Dumnezeu este Duhul Sfânt și că cele trei Persoane au aceeași Ființă. Ele sunt egale și nedespărțite. Deși în Sfânta Treime sunt trei Persoane este un singur Dumnezeu pentru că izvorul Dumnezeirii este în Tatăl. Fiul Se naște veșnic din Tatăl, iar Duhul Sfânt purcede veșnic din Tatăl. Așa nu se rupe unitatea dumnezeirii, deoarece există un singur Izvor al Dumnezeirii și o singură Ființă, iar relațiile dintre cele trei persoane sunt relații de dăruire reciprocă, de conținere și dăruire reciprocă numită perihoreză. Și astfel Treimea este una și nedespărțită, dar întrucât sunt trei Persoane Care Se iubesc veșnic Dumnezeul creștinilor este Dumnezeu iubire. Dacă Dumnezeu era o singură Persoană era o singurătate veșnică absolută. Sfântul Vasile cel Mare are meritul de a fi făcut pentru prima dată teologic distincția între Ființă și Persoană arătând că există o singură Ființă în trei Persoane. De la Sfântul Vasile cel Mare moștenim o liturghie, liturghia care se săvârșește și astăzi în ziua de pomenire a lui și încă de nouă ori într-un an liturgic. Ea se deosebește de Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur care a venit după el prin unele rugăciuni mai bogate din Liturghier care se citesc în taină. Sfântul Vasile cel Mare postea mult și slujea des. De asemenea, el a fost un om milostiv. A avut o milă deosebită față de săraci, de bolnavi, de călători, de bătrâni și așa lângă orașul Cezareea Capadociei a mai construit un orășel format din spitale, din case pentru călători, case pentru bătrâni, școli pentru meserii încât această lucrare a lui filantropică izvorâtă din Evanghelie a fost numită mai târziu Vasiliada și a fost modelul pentru opera filantropică sau caritabilă creștină instituționalizată, adică sub formă de instituții de binefacere, de ajutorare, a mai precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. De asemenea, Preafericirea Sa a vorbit și despre Anul Nou civil: A treia parte a zilei de astăzi este Sărbătoarea Anului Nou civil. Această sărbătoare a fost introdusă în timpul Imperiului Roman și ea ne arată trecerea dintre ani. Ianuarie vine de la zeul păgân Ianus care avea două fețe sau două frunți: o frunte era îndreptată spre trecut și alta spre viitor. De aceea, la Anul Nou se face bilanțul Anului care a trecut și se fac proiecte, programe pentru anul în care am intrat. Noi însă creștinii nu trebuie să ne preocupăm atât de mult de bilanțuri economice. Se știe că nu totdeauna sunt foarte pozitive, ci să facem un bilanț al cuvintelor și gândurilor din anul trecut și să ne străduim ca în anul viitor să fim mai buni, să fim mai duhovnicești, să fim mai râvnitori, să iubim mai mult pe Hristos și Biserica Sa. Să ajutăm Biserica, să ajutăm pe cei din jurul nostru care au nevoie de noi pentru că Hristos Domnul vine spre noi prin Sfânta Euharistie, dar și prin oamenii care cer ajutorul nostru și așteaptă iubirea noastră smerită și milostivă. Făcând toate acestea simțim că timpul vieții noastre este un timp al mântuirii. La final, Părintele Patriarh a urat tuturor care poartă numele Sfântului Vasile ani mulți și fericiți: Tuturor celor care poartă numele de Vasile sau Vasilica și derivate le dorim Ani mulți cu sănătate, bucurie și mult ajutor de la Dumnezeu. Să trăiți întru mulți ani ! Întrucât sărbătoarea bisericească de la 1 ianuarie (Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului și Sf. Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei), care este și începutul anului civil, trebuie primită cu bucurie duhovnicească, la sfârșitul Sfintei Liturghii a fost oficiată slujba Tedeumului, așa cum se procedează la nivel panortodox și cum prevăd îndrumările tipiconale. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala Nicolae Lungu a Patriarhiei Române. Credincioșii prezenți au primit iconițe cu sărbătorile de astăzi și s-au putut închina și la un fragment din moaștele Sfântului Vasile cel Mare aduse din Reședința Patriarhală. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 5143, Ultimul acces: 2024-10-10 19:02:45
|
Timp total: 0,18s...
[]:1