A simți că avem nevoie de vindecare e începutul credinței, spune PS Paisie Sinaitul[2024-12-01]de Ștefana TotorceaOrbul Bartimeu L-a mărturisit pe Hristos ca Dumnezeu prin faptul că I-a cerut îndurarea. A simți că avem nevoie de vindecare, de mântuire, acesta este începutul credinței. Aceasta este calea directă pentru a-L întâlni pe Dumnezeu, a explicat duminică Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop vicar patriarhal. Bartimeu este prezentat în Evanghelia de azi ca model. El nu este orb din naștere, ci și-a pierdut vederea. Este omul care a pierdut lumina și este conștient de aceasta, dar nu și-a pierdut speranța; știe să folosească posibilitatea întâlnirii cu Hristos și se încredințează Lui pentru a fi vindecat. Vindecarea orbului din Ierihon este ultima vindecare minunată pe care o săvârșește Iisus înainte de pătimirea Sa; și nu întâmplător este vorba de un orb, adică o persoană ai cărei ochi au pierdut lumina, a continuat ierarhul. Știm că starea de orbire are o semnificație aparte în Sfânta Scriptură. Îl reprezintă pe omul care are nevoie de lumina lui Dumnezeu, lumina credinței, pentru a cunoaște cu adevărat realitatea și a merge pe calea vieții. Esențial este să ne recunoaștem orbi care avem nevoie de această lumină a credinței în Dumnezeu, altminteri rămânem orbi pentru totdeauna, a subliniat Preasfinția Sa. Pentru cei aflați pe drum, Domnul este doar Iisus Nazarineanul, un galileean cu faimă. Însă, pentru Bartimeu cel orb, cel de lângă drum, Iisus este Fiul lui David. Adică Mesia Cel prezis de proroci că se va naște din neamul lui David. Un orb vede ceea ce nu reușesc să vadă cei care au ochi Ca o ironie a vieții, un orb vede ceea ce nu reușesc să vadă cei care au ochi! De unde această iluminare interioară? O cugetare înțeleaptă ne spune că printre lacrimi, ochii văd mai bine. În sensul că acolo unde există lipsuri și suferințe, există mai multă credință și mai multă căutare a lui Dumnezeu, a explicat episcopul vicar patriarhal. Bartimeu îl reprezintă pe omul care recunoaște răul propriu și strigă către Domnul, încrezător că va fi vindecat. Strigătul său, simplu și sincer, este de fapt o rugăciune, ca și rugăciunea vameșului la templu: Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosul! La întâlnirea cu Hristos trăită cu credință, orbul Bartimeu recapătă lumina pe care o pierduse și cu ea recapătă și propria demnitate: se ridică în picioare și nu mai rămâne la marginea drumului, sau la marginea societății, ci merge cu Iisus, ne spune Evanghelia, pe calea spre Ierusalim, lăudând pe Dumnezeu, a mai spus Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul. Credința ca întâlnire Orbul Bartimeu este de fapt ultimul discipol pe care și-L face Mântuitorul Hristos în drumul Său spre Ierusalim, unde Îl aștepta pătimirea, răstignirea, moartea, dar și Învierea Sa. Credința care l-a mântuit pe Bartimeu nu se afla în ideile sau în cuvintele lui despre Dumnezeu, ci în stăruința de a-L căuta, în dorința de a-L întâlni pe Hristos, a mai precizat părintele episcop vicar patriarhal. Credința este, așadar, și o problemă de întâlnire, nu de teorie. Întâlnirea noastră cu Hristos, în rugăciune, în Biserică, în Sfânta Împărtășanie, este mai importantă decât cuvintele și predicile noastre. Să ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvânteze pașii vieții noastre și să ne dăruiască tuturor dorința de a merge pe cale, împreună cu Hristos, spre slava lui Dumnezeu și a noastră mântuire, a încheiat ierarhul. Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul a slujit duminică la Catedrala Patriarhală. După Sfânta Liturghie, ierarhul a oficiat slujba de Te Deum pentru Ziua Națională a României. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 23, Ultimul acces: 2025-01-05 08:42:21
|
Timp total: 0,12s...
[]:1