Bucuresti :: Biserica Catolica Cioplea

Acasă > Biserici

Timp stanga: 0,25s...

Biserici

Biserica Catolică Cioplea
Bucureşti

Religie:

Romano-catolic

Localitate:

Bucureşti

Judeţ:

Bucureşti şi Ilfov

Adresa:

aleea Râmnicu Sărat nr. 3-5 sector 3

Cod poştal:

031908

Telefon :

021 ... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!

Adresă de e-mail :

NU deţinem adresa de e-mail...

Adrese utile:

www.arcb.ro, www.primariaSector1.ro, www.PMB.ro, b.prefectura.mai.gov.ro, www.cjIlfov.ro, if.prefectura.mai.gov.ro

Preot:

Fabian Măriuţ, Daniel Ioniţă

Hram:

Sf. Fecioară Maria Regină

Stil arhitectonic:

Modern

Detalii:

Această comunitate datează de aproximativ 200 de ani, iar biserica a fost construită în anul 1813, prin contributia crestinilor catolici bulgari care au venit aici din sudul Dunării prin anul 1812 din cauza dificultătilor întâmpinate în practicarea cultului romano catolic. Ei erau condusi de preoti călugari pasionisti. Totodată, biserica si casa parohială s au construit împreună cu alte constructii anexe care au servit ca resedintă episcopală. Ulterior, aceste constructii au servit ca seminar, scoală, mănăstire si azil de bătrâni, toate având un rol foarte important în istoria Bisericii Romano Catolice.
Asadar, înainte de instituirea canonică a Arhidiecezei catolice latine Bucuresti, la 27 aprilie 1883, întinderea teritorială de astăzi a fost administrată de Episcopii de Nicopolis ad Istrum din Bulgaria, care purtau în acelasi timp si titlul de Administratori apostolici de Valahia.
Dintre acesti Episcopi de Nicopole, Paul Dovanlia a început din când în când să locuiască la Bucuresti. În timpul epidemiei de ciumă (1792-1793) , a stat la Mănăstirea Fratilor Franciscani din Bucuresti, astăzi Biserica "Bărătia", mănăstire aflată sub conducerea preotului si staretului Ambrosius Babich, unde a murit la 6 iulie 1804. Succesorul lui Dovanlia a fost pr. Francisc Ferreri, mai târziu consacrat Episcop, care a locuit la mănăstire.
În anul 1812, bulgarii catolici, numiti paulicani, au întemeiat, sub protectia rusească aflată la portile Bucurestilor, satul Cioplea. Episcopul Ferreri a început să locuiască printre catolicii din Cioplea, având si drepturi laice asupra satului. Dar la 16 noiembrie 1813, Episcopul a murit de ciumă. Cu putin timp înainte de moarte, a numit vicar general pentru administrarea Munteniei pe preotul Fortunatus Ercolani, care a fost numit Episcop în anul 1815, la Viena. Ercolani făcea parte ca si Ferreri din Congregatia Pasionistilor.
Fondarea satului Cioplea s-a datorat Episcopului Ercolani, care fusese timp de 18 ani misionar în Bulgaria si căruia îi plăcea foarte mult să stea printe bulgarii săi catolici. Cu toate acestea, Episcopul Ercolani nu renuntă la Biserica "Bărătia" din Bucuresti si îsi rezervă acolo o locuintă. Cioplea nu era pe atunci potrivită pentru o resedintă episcopală din cauza drumurilor foarte proaste. În 1821, un uragan a pustiit atât biserica cât si casa parohială. În urma unor tratative, domnitorul Tării Românesti Alexandru Sutu, care s-a aflat si el printre donatori, a permis să se reclădească cele distruse. Astfel, în anul 1823, biserica si resedinta au fost reclădite, dar episcopul Ercolani fusese transferat (1822) în Scaunul episcopal din Civita Castellana (provincie romană) , unde a si murit la 29 decembrie 1847.
În locul său, a fost numit călugarul pasionist Iosef Molajoni care a sosit la Bucuresti la 2 decembrie 1825 si a fost primit în mod solemn. A predat din partea Papei Leon al XII lea o scrisoare adresată printului Grigore Ghica.
În vara anului 1832, au plecat 55 de familii din satul Cioplea, iar Episcopul s-a simtit acolo fără un număr suficient de catolici, astfel încât s-a văzut silit să se gândească la o altă resedintă în Bucuresti. În acest scop cumpără o proprietate în oras, obligându se să plătească 2000 de scuzi pentru ea. Molajoni avusese speranta că Congregatia De Propaganda Fidae din Roma va achita această datorie. I se comunică însă că acest lucru este imposibil de realizat din cauza timpurilor grele si că ar trebui să si procure suma într alt mod, bunăoară, prin vinderea vechii resedinte. Astfel se vorbeste despre posibilitatea transferării resedintei episcopale catolice de la Cioplea la Bucuresti, ceea ce ne permite să credem că se înlăturaseră greutătile făcute de boieri si de înaltul cler ortodox.
Episcopul Ercolani venise cu noi misionari (Ligoriani) în tară si voise să strângă, din punct de vedere bisericesc, si pe ardelenii uniti din Capitală si împrejurimi, ceea ce a produs atunci o agitatie în rândul populatiei ortodoxe. Această tulburare s-a mentinut si în primii ani ai păstoritului Episcopului Molajoni si s-a discutat problema dacă, în general, se poate permite unui Episcop catolic a cărui adevărată dieceză este în Bulgaria, să domicilieze în permanentă în Muntenia. Asadar, cumpărarea unui teren si a unei case din anul 1832, comunicată Congregatiei Propagandei din Roma, s-a anulat, căci în decursul anilor următori nu se mai vorbeste de o resedintă episcopală nou întemeiată în Capitală.
Afară de faptul că resedinta din satul Cioplea era prea departe de centrul Bucurestiului, aceasta a fost destul de bună. Primele clădiri ridicate de misionarii pasionisti nu mai există, dar, din complexul de astăzi al clădirilor bisericesti si de resedintă din Cioplea ne mai putem face o idee destul de bună despre acele clădiri vechi.
Si misionarul apostolic, Karl Pooten a fost trimis în Muntenia la Episcopul Molajoni, din ordinul Congregatiei Propagandei din Roma. Acesta confirmă că resedinta episcopală din Cioplea i a făcut o impresie destul de bună. El a sosit în Bucuresti Cioplea la 12 august 1833 si a fost plăcut impresionat de ceea ce a găsit aici. Noul misionar câstigă îndată încrederea Episcopului. Acesta l-a numit pe Pooten paroh de Cioplea (1834-1840) , vicar general pentru Muntenia si mai târziu pentru misiunile din Bulgaria.
O altă nenorocire s-a abătut asupra comunitătii. Aceste prime clădiri, împreună cu biserica, resedinta, bucătăria si grajdurile, au căzut pradă flăcărilor la 1 noiembrie 1853. însă prin bunăvointa si efortul părintelui pasionist Augustin Bernardoni, ajutat de credinciosi, si prin contributia bănească a familiei de comercianti Cardini, totul a fost reclădit între anii 1854-1859-1898, cu ajutorul arhitectului Sperl, după cum spune si el singur într o "prememoria", "după planul cel vechi", care n-a suferit prea multe modificări, după cum se vede si astăzi.
Biserica, alături de presbiteriu, nava principală si sacristie, are în plus o capelă cu intrare directă din navă.
În interiorul bisericii, pe peretele din dreapta, la intrare, se găseste o inscriptie pe o placă de plumb, care indică moartea Episcopului Ferreri, Episcop de Nicopolis si Administator apostolic al Valahiei, mort de ciumă la Cioplea, la 4 noiembrie 1813, ca "victimă a caritătii" sub domnia lui Caragea Vodă.
Alături de poarta principală, la exterior, se găseste statuia din bronz a Sfântului Francisc de Assisi, operă a sculptorului Iosif Fechete, laureat în anul 1931.

Alte informaţii:

Biserica Catolică Bulgară.
Lista preotilor parohi: Augustin Kuczka (1936) ; Edmond Barszczowiski (1938) ; Petru Morosievici (1945) ; Francisc Keil (1952) ; Petru Morosievici (1955) ; Augustin Francisc (1959) ; Vittorio Blasutti (1962) ; Mihai Butnaru (1963) ; Ioan Sociu (1974) ; Eugen Blajut (1980) ; Iosif Imbriscă (1990) ; Cazimir Budău (1994) ; Alois Isvanca (din 1999) ; Veniamin Aenăşoaiei (2003)
Parohia are un cimitir propriu: Cimitirul romano catolic Cioplea, strada Tomis nr. 61, se află la aproximativ 200 m. , înconjurat de blocuri.
Numărul de familii catolice este de 2300, cu 3800 de credinciosi.
În parohie există dispensar, asistentă socială (cu 12 copii aflati în adoptie la distantă) si o organizatie a tineretului.
Parohia are grădinită în incinta casei parohiale si functionează cu un număr de 60 de copii cu vârste cuprinse între 3 si 6 ani. Parohia a avut si scoală (Scoala de fete) , dar a fost nationalizată după ce i s a adăugat clădirii un

Nr. vizualizări:

14545

Data ultimei vizualizări:

2026-04-30 04:51:23

Data ultimei actualizări:

2018-09-13 15:27:53

Data încărcării pe sit:

2005-06-24 05:21:42

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2023-09-19
Aparat: Canon Canon PowerShot SX170 IS
Contor: 176

Vedere din faţă
Foto: Constantin Banciu

Timp total: 0,27s...

[]:1