Zaharesti :: Biserica Sf. Dumitru

Acasă > Biserici

Timp stanga: 0,26s...

Biserici

Biserica Sf. Dumitru
Zahareşti

Religie:

Ortodox

Localitate:

Zahareşti

Comună:

Stroieşti

Judeţ:

Suceava

Adresa:

în cimitir

Cod poştal:

727502

Telefon :

NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...

Adresă de e-mail :

@yahoo.com

Adrese utile:

www.arhiepiscopiasucevei.ro, stroiestisuceava.ro, www.cjSuceava.ro, sv.prefectura.mai.gov.ro

Preot:

Gradinaru Lucian

Hram:

Sf. M. Mc. Dimitrie

Stil arhitectonic:

Tradiţional moldovenesc

Detalii:

Biserica din Zaharesti comuna Stroiesti, jud Suceava, cu hramul Sf Dumitru a fost zidita in anul 1542 in timpul domniei lui Petru Rares. Ctitorul bisericii este Nicoara Harovici parcalab de Hotin si a fost sfintita la data de 20 iulie 1542 cu hramul Sf. Nicolae de catre mitropolitul Grigorie Rosca. Biserica de-a lungul timpului a suferit modificari majore fiind mutilata si adaugandu-se turla. Nu se stie cu exactitate cand a fost modificata si cand a fost schimbat hramul care este si astazi sf Dumitru.
Biserica este zidita din piatra si seamana cu ce-a de la Cotnari, dar are in locul absidelor laterale o usoara concavitate, ca la Sipote, Valeni si Baia. Este in forma de corabie, altarul in forma de semicerc, grosimea zidurilor sunt de circa 1, 5 m. Din cercetarea arhiologica din anul 2005 septembrie de catre profesorul Hau Florin reiese ca vechea pardoseala din caramida se afla la o adancime de 1 metru care se mai pastreaza in altar fata de actualul nivel de calcare, fundatia lacasului are inaltime de 3 m de la talpa pana la nivelul de calcare actual. S-a descoperit in timpul sapaturilor intre naos si pronaos pisania biserici fiind ingropata la circa 2 m. Zidul despartitor dintre naos si pronaos a fost inlaturat pronaosul se termina cu o bolta sferica, ferestrele sunt de tip mic cu chenarele de forma gotica, usa de la intrare are nervuri gotice ca profil, ele se continua in sus, formand o rama dreptunghiulara.
Deasupra vine o cornisa cu denticule, totul reprezentand astfel un tip de trecere de la gotic la renastere. Pe panoul de deasupra usii se vad doua mici scuturi, arme in legatura cu functia de parcalab al cetatii Hotinului a lui Nicoara Harovici In naosul biserici sunt doua pietre de mormant una din 1542 pe care a pus-o ctitorul mamei sale Marena si a doua este al Anastasia Pacu in anul1639. Pana in anul 1897 acoperisul biserici a fost cu dranita si apoi schimbata cu tabla. Din anul 2005 s-au inceput lucrari de restaurare-consolidare a biserici fiind adusa la forma ei originala, avand ca preot paroh Gradinaru Lucian proiectant pe profesorul Polizu Virgil avand ca antrepenor firma Restaco SRL condusa de catre Bradu Mihai resaurator de monumente.

Alte informaţii:

Toponimul Zaharesti, cu mult mai vechi decat cel din anul 1429, din actul de confirmare a proprietatii, este forma evoluata a unui stravechi indicativ: za-gora (peste munti) , denumirile intermediare fiind Zagorinti si ulterior Zaharinti. Acest nume este o confirmare in plus a originii primilor sai locuitori, bejenari transilvaneni sositi "de peste munti", probabil unii impreuna cu domnii descalecatori ai Moldovei, Dragos si Bogdan I, iar altii chiar mai demult, in secolul al XIII-lea, dupa cum au dovedit cercetarile arheologice din ultimele decenii. In secolele XIII si XIV s-a structurat insa aici o asezare medievala distincta, care se pare ca avea 20 de case in timpul domniei lui Alexandru cel Bun, 53 in anul 1780 si 370 in prezent. Dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Austro-Ungar, in 1775, multi locuitori au fugit in teritoriul neocupat din Moldova, dar in schimb s-au stabilit aici cetateni de origine germana, proveniti mai ales din Austria. In anul 1940, dupa semnarea tratatului Ribbentrop-Molotov, cele 50 de familii de germani de atunci s-au reintors in spatiul originar, singurul semn al vietuirii lor in acest loc fiind o cruce de piatra ciuntita din fostul cimitir al comunitatii, monument funerar aflat in mijlocul unui ogor.
In Zaharesti s-a nascut poetul Ion Gramada (1886-1917) , eroul de la Ciresoaia, la moartea caruia Nicolae Iorga scria: "Poate intre toti tinerii din tarisoara lui (Bucovina) nu era unul care sa-l intreaca".
Satul e dominat in prezent din punct de vedere numeric de trei familii: Fartais, Baitan si Gramada.
Un alt cunoscut localnic este fara indoiala Nicolae Flondor, descendent al unei familii care a dat personalitati de marca, Iancu si Tudor Flondor, si revenit in ultimii ani din Germania pentru a-si recupera o parte din proprietati, conacul boieresc, refacut cu gust, si cele 50 de hectare de pamant. Primarul din Stroiesti, Stefan Crainiciuc, ne spune cu evidenta satisfactie ca anul trecut, acesta a fost primul mosier din tara care si-a primit titlul de proprietate. Tot el afirma ca prioritatile executivului sunt restaurarea bisericii Sfantul Dumitru in interior si refacerea drumului judetean, pentru a permite un acces civilizat al turistilor la sfantul lacas.
Biserica Sfantul Dumitru din Zaharesti este o corabie de piatra de plan dreptunghiular plina de gratie, simplitate si farmec, asemanatoare cu cea de la Cotnari. Portalul in stil gotic de pe latura vestica are deasupra o rama dreptunghiulara si o cornisa cu denticule in maniera renascentista, prevazuta cu doua mici scuturi heraldice. Pronaosul are o bolta semisferica sprijinita de arcuri in pandativi, iar naosul are una din cele mai frumoase si rafinate bolti de la bisericile din nordul Moldovei. In loc de doua patrate cu arcuri piezise inscrise in cilindrul turlei, la Zaharesti mesterii au gasit o solutie arhitectonica unica, prin folosirea a trei patrate cu arcuri piezise, fapt care micsoreaza diametrul cilindrului pantocrator, dar creeaza un efect estetic nemaiintalnit prin imbinarea savanta dintre cele trei cercuri concentrice si arcurile in pandativi. In naos se afla si piatra de mormant a mamei ctitorului, Marena, datata 8 septembrie 1542. Zidul despartitor dintre pronaos si naos a fost inlaturat, iar altarul semicircular are un iconostas din secolul al XIX-lea, renovat in 1854 de catre zugravul Fialcondri din Suceava si in 1897 de pictorul George Berlinschi din Satu-Mare.

Exteriorul sfantului lacas, care se sprijina pe un soclu de piatra nu prea inalt, este de o mare simplitate, singurele decoratii fiind chenarele ferestrelor in stil gotic, dar totusi ansamblul are o gingasie si o tensiune spirituala aparte, care ne reaminteste unul din paradoxurile gandirii Zen: "Unde nu se afla nimic, se afla totul". Turla de mici dimensiuni se inalta pe doua baze hexagonale suprapuse, fapt mai rar intalnit, avand patru ferestre si ca decoratii doar niste brauri rotunde dispuse vertical.
Desi sfantul lacas are dimensiuni relativ reduse (20 metri lungime si 6, 5 metri latime) , zidurile din piatra sunt foarte groase (1, 6 metri) . Clopotnita este de tip zvonita, fiind inaltata chiar la intrarea in ansamblu, cele trei clopote datand din perioade diferite: 1897, 1911 si 1948.
Aici au slujit preoti de mare prestigiu: Axinte Fartais, Axinte Baitan, Alexandru Baitan, un alt Axinte Baitan, nepotul celui pomenit anterior, Zaharia Fartais, Nicolae Fartais si Gheorghe Fartais, in prezent preot paroh fiind Florin Ostaficiuc.
Ctitorul bisericii, boierul Nicoara Hira, a fost mai intai "paznicul iatacului domnesc" (Nicolae Stoicescu) , iar in 1538, ultimul an al primei domniei lui Petru Rares, aflam din "Musatinii" de Stefan S. Gorovei ca era camaras al Cetatii de Scaun: "Dar boierii erau hotarati sa nu lupte (impotriva ostirii conduse de Suliman Magnificul-n. n. ) ; la 7 septembrie, camarasul domnesc Nicoara Hira-care, dupa restaurare, va deveni parcalabul Hotinului- i-a dezvaluit complotul. . Soarta era limpede, si Rares intelese ca inainte-i se deschide, singur, drumul pribegiei". In timpul celei de-a doua domnii a lui Petru Rares, Nicoara Hira a fost parcalab de Hotin, incepand cu 11 martie 1541 si pana in 1545, fiind rasplatit de domn pentru fidelitatea si vrednicia dovedite in slujbele anterioare. Atat de mult a tinut luminatul voievod al Moldovei la curteanul si prietenul sau din Zaharesti, incat a dispus sa fie inmormantat in necropola sa, la Manastirea Probota.
Dintr-un alt uric domnesc, "Hrisovul lui Grigore Alexandru Ghica Voda, pentru Zaharesti ot. Suceava", din 5 august 1765, aflam ca si in acea perioada satul era sub stapanirea unei descendente a parcalabului Nicoara Hira, care "din vechiu a fost a Maricai, fata lui Ion Hira vornic (ai carui stramosi stapaneau satul la 1500, Boldur Hira comis) . . . dupa ispisoace de la domnia sa Ion Voda si de la Petru Voda din 7085 (1577) si 7086 (1578) , care intaresc stapanirea Maricai pe tot satul Zaharesti".
Oamenii Numelui au ramas in urma, in gradinile si casele lor frumoase in patru ape. Daca nu cumva ei locuiesc intr-un sir de nume concentrice, Cimbrina, Humoria, Caldarusa, Zaharesti, Stroiesti, Suceava, Romania, reverberate la infinit in Marele Nume.

Cod Monument:

SV-II-a-B-05676

Nr. vizualizări:

7448

Data ultimei vizualizări:

2026-05-25 12:21:33

Data ultimei actualizări:

2018-11-23 10:42:04

Data încărcării pe sit:

2006-07-12 13:56:30

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Vedere din lateral
Foto: Cezar Suceveanu

Timp total: 0,34s...

[]:1