Turnu Magurele :: Catedrala Sf. Haralambie

Acasă > Biserici

Timp stanga: 0,25s...

Biserici

Catedrala Sf. Haralambie
Turnu Măgurele

Religie:

Ortodox

Localitate:

Turnu Măgurele

Judeţ:

Teleorman

Adresa:

strada Independenţei nr. 1

Cod poştal:

145200

Telefon :

NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...

Adresă de e-mail :

NU deţinem adresa de e-mail...

Adrese utile:

episcopiaalexandriei.ro, www.municipiulTurnuMagurele.ro, www.cjTeleorman.ro, tr.prefectura.mai.gov.ro

Hram:

Sf. M. Mc. Haralambie

Detalii:

Prima biserică din oraşul Turnu Măgurele a fost construită între anii 1842-1845, fiind sfinţită în anul 1845. Ea funcţionează până în anul 1876 cu o subvenţie din partea statului, dar în anul 1900 este dărmată, spre a se putea construi în locul ei actuala catedrală. Locuitorii oraşului Turnu Măgurele, capitală a judeţului Teleorman începând cu anul 1839, împreună cu autorităţile urbei, militaseră pentru construirea unei biserici noi încă din anul 1878, imediat după înapoierea triumfală a trupelor româneşti din Războiul de Independenţă. Din motive financiare, abia în anul 1884 este chemat arhitectul francez André Lecomte du Noüy, autorul refacerii catedralei episcopale din Curtea de Argeş, căruia i se încredinţează întocmirea planului acesteia, şi doar în anul 1901 este pusă piatra de temelie a noii biserici, care va fi aproape o copie fidelă a catedralei episcopale din Curtea de Argeş. Punerea în operă a planului arhitectului Lecomte du Noüy şi a proiectului arhitectului Dimitrie Marimarolu (rudă cu Nicolae Marimarolu, unul dintre primarii oraşului, la sfârşitul secolului trecut) va fi realizată de inginerul Nicolae B. Cernat. Este de amintit că Dimitrie Marimarolu este cel care, în anul 1907, va executa Palatul Marii Adunări Naţionale şi Casa Centrală a Armatei (Cercul Militar) , între anii 1910-1911. Cu ocazia punerii pietrei de temelie se întocmeşte următorul Act comemorativ: , , În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh, astăzi 28 iunie, Joi, anul 1901, de la Naşterea Mântuitorului nostru, în anul al XXXV-lea al Domniei de Hristos iubitorului Rege Carol I al României, Regină fiind prea graţioasa Elisabeta Doamna, moştenitor al Tronului Prinţul Ferdinand, având de soţie Principesa Maria şi copii pe Principele Carol şi Principesa Elisabeta şi Maria. Întâiul Sfetnic al ţării fiind Dl. D. Sturdza, Mitropolit Primat I. P. S. S. Iosif Gheorghian, Prefect al Judeţului Teleorman Dl. D. Bildirescu, Primar al Oraşului Turnu Măgurele Dl. C. Costovici, pusu-s-a după obiceiurile îndătinate, prima piatră a cestei sfinte clădiri, cu numirea , , Biserica Sfântul Haralambie”, care se clădeşte din nou. Arhitect a fost Dl. D. Maimarol, iar clădirea s-a făcut de antreprenorul Nicolae B. Cernat. Sfinţirea temeliei s-a făcut de Cucernicul Protoiereu al judeţului înconjurat de toţi preoţii oraşului, de faţă fiind Dl. Perfect, Dl. Primar, Consiliul Comunal şi toţi drepţii credincioşi din oraş. Spre credinţa şi amintirea celor mai sus pomenite, s-a întocmit această scriere de aducere aminte, subscrisă de noi, cei de faţă, şi tipărită în mai multe foi la fel, din care una s-a zidit în piatra de temelie, ca să o găsească cele viitoare neamuri. Dumnezeu să aibă în sfânta Sa pază pe iubiţii suverani ai Ţării cu toată Dinastia şi pe toţi pomeniţii aici. Amin. ” Pisania, aflată deasupra uşii de intrare în pronaos, are următorul conţinut: „Această s-tă biserică sa început în anul 1900 şi sa terminat la finitul anului 1905 prin osîrdia drept credincioşilor creştini. Fiind Mitropolit Primat Josef Gheorghian, Preşedinte al Consiliului de Miniştri G. Gr. Cantacuzino, Ministrul Cultelor Mihai Vladescu, Primar al oraşului Turnu Măgurele Nicolae Cecropid, Arhitect D. Marimarol. ”
Biserica este de plan dreptunghiular. Pridvorul este deschis şi susţinut pe patru coloane, cu baze dreptunghiulare, şi care se încheie în partea superioară într-o arcatură trilobată în acoladă deasupra căreia se înalţă frontonul cu o frumoasă decoraţiune, defazat la mijloc şi străjuit pe marginea cornişei de un şir de figurine decorative. Pronaosul, supralărgit, este acoperit de două calote semisferice. Naosul, despărţit de pronaos prin doi stâlpi masivi, are acces spre exterior prin două uşi laterale. Altarul este despărţit de naos prin doi stâlpi identici cu cei ce despart naosul de pronaos. Absida Altarului este poligonală. Catapeteasma este de lemn de tei sculptat cu opt colonade cu capiteluri în stil corintic, cu forme torsionate şi ancadramente de legătură. Pe fiecare latură, biserica are acelaşi număr de ferestre, plasate simetric, dar care sunt inegale ca mărime; trei la pronaos şi trei la absida altarului, toate de formă dreptunghiulară, încheiate în partea de sus în arcadă. La exterior, programul edificiului este extrem de complex, un brâu în torsadă împărţindu-l în două registre. În registrul inferior sunt cuprinse ferestrele cu ancadramente din piatră decorată în relief, decoraţia fiind mai amplă în cazul ferestrelor de la naos. În registrul superior sunt cuprinse medalioane din piatră în relief, decorate amplu cu motive geometrice şi florale, stilizate. Peste acoperişul bisericii se înalţă trei turle. Cele două turle mici sunt aşezate peste colţurile frontale ale pronaosului, având ferestrele înclinate către axul bisericii şi încadrate în partea superioară de arcade. Turla centrală octogonală, este aşezată peste partea centrală a naosului, având ferestrele drepte şi încadrate în partea superioară de arcade. Turlele frontale şi turla centrală sunt aşezate pe baze pătrate. Patru turnuleţe mici, cu arcade, sunt aşezate pe colţurile naosului. Vitraliile, mari şi frumoase, au fost realizate la atelierele August Zwölfer din Bucureşti, cu excepţia celui donat de antreprenorul Nicolae B. Cernat, care a fost executat la atelierul Ioseph Schröder din Bucureşti. Amvonul este din lemn sculptat. Mobilierul, din stejar, masiv, a fost executat artistic în atelierul de tâmplărie Ilie Mateescu, din localitate. Istoricul Nicolae Iorga o considera a treia din ţară, prin valoarea şi frumuseţea ei, după catedrala episcopală din Curtea de Argeş şi biserica , , Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi. Este, oricum cel mai reprezentativ monumente religios din judeţ pentru arta eclezială de la începutul secolului nostru. Pictura interioară a fost realizată, în ulei, de pictorii Eugeniu Voinescu şi Romeo Girolamo, după modelul Bisericii , , San Marco” din Veneţia, bogat decorată în stil neobizantin, cu aspect mai mult realist. În pronaos sunt pictate portretele regelui Carol I şi al reginei Elisabeta, consideraţi drept ctitori ai bisericii, pentru bunăvoinţa arătată şi pentru donaţia făcută în sprijinul construirii acesteia. Între anii 1934-1936 se spală pictura de către pictorul T. Rădulescu Romanaţi.

Cod Monument:

TR-II-m-A-14498

Nr. vizualizări:

4890

Data ultimei vizualizări:

2026-04-30 11:16:32

Data ultimei actualizări:

2025-01-08 17:30:27

Data încărcării pe sit:

2006-07-13 07:23:22

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2015-06-25
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D700
Contor: 9

Vedere din faţă
Foto: Google Street View

Timp total: 0,3s...

[]:1