Miclăuşeni - Butea - Iaşi
 

Mănăstirea Miclăuşeni Miclăuşeni  HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE
Religie:	Ortodox
Localitate:	Miclăuşeni (maghiara: Miklósfalva)
Comună:	Butea
Judeţ:	Iaşi
Cod poştal:	707066
Persoană de contact :	Stavrofora Mihaela Stroiescu
Telefon :	0232... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresă de e-mail :	@mmb.ro
Adresa web Biserica:	miclauseni.mmb.ro
Adrese utile:	www.MMB.ro, primariabutea.ro, www.icc.ro, is.prefectura.mai.gov.ro
Hram:	Buna Vestire, Sf. Arh. Mihail şi Gavril
Stil arhitectonic:	Neoclasic
Detalii:	În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a ridicat aici un conac boieresc cu demisol şi parter şi care avea formă de cruce. În 1782, el a construit o biserică de lemn cu hramurile "Sf. Voievozi" şi "Buna Vestire" pentru a servi ca paraclis al curţii boiereşti. Pe pereţii vechii biserici construite de vel-vornicul Ioan Sturza s-a aflat următoarea pisanie în limba română cu caractere chirilice: "Această sfăntă beserică întru care se prăznueşte seborul sfinţilor celor fără de trup îngeri Mihail şi Gavriil care din temelie sau ziditu de dumnealui Ioan Sturze vel-vornic fiul Sandului Sturze vel-logofătu la leat 1782". În prezent, vechea pisanie se află încastrata în zid într-o încăpere de la parterul aripii de est a Castelului Sturdza. Între anii 1821-1823, marele logofăt Dimitrie Sturdza (1756-1846) , fiul lui Ioan Sturdza, şi soţia sa Elenco, au reconstruit biserica de curte în stil neoclasic, aşa cum poate fi văzută astăzi. El a înzestrat-o cu o frumoasă catapeteasmă în stil baroc şi cu numeroase obiecte de cult valoroase. Biserica a fost sfinţită la data de 5 ianuarie 1823 de mitropolitul Veniamin Costachi, împreună cu episcopul Meletie Lefter al Romanului. În stânga intrării se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice, având următorul text: "Cu agiutoriul Presfintei Troiţă a Dumnezeului nostru sau rădicat din temelie acestu sfăntĹ­ lăcaşĹ­ întru carele se prăznueşte Buna Vestire a Maicei D (o) mnului şi săborul maimarilor voevozi Mihail şi Gavreil de robii lui D (u) mnezeu Dimitri Sturza biv vel logofet fiulĹ­ lui IonĹ­ Sturza biv vel logofet şi de soţie sa Elenco feica lui Feodor BalşĹ­ vel vornec spre vecinica lor pomenire. Întru înnoire d (o) mniei Moldaviei pren mărie (a) sa Ioan Sandu Sturza B B [voievod] Moldavei la anĹ­ 1823 avgostĹ­". Rămasă văduvă şi neavând copii, Ecaterina Cantacuzino s-a călugărit spre sfârşitul vieţii sub numele de maica Macrina. La data de 21 aprilie 1947, ea a donat Episcopiei Romanului Castelul Miclăuşeni, plus parcul de 30 hectare de pădure care-l înconjoara, biserica ctitorită de părinţii săi (Gheorghe Sturdza şi Maria Sturdza, fiica lui Ion Ghica) şi toate dependinţele, cu scopul de a fi amenajată aici o mănăstire de maici. La data de 1 mai 1953, autorităţile comuniste au desfiinţat aşezarea monastică, iar maicile au fost mutate la Schitul Cozancea din judeţul Botoşani, domeniul intrând în proprietatea statului. Biserica castelului a fost transformată în biserică parohială. În perioada regimului comunist, la această biserică a slujit preotul Nicanor Racu (1897-1982) , naşul de călugărie al maicii Macrina. Ecaterina Cantacuzino a murit la Schitul Cozancea în 1953, iar osemintele ei au fost aduse în 1970 de preotul Nicanor Racu pentru a fi înmormântate în cimitirul familiei Sturdza de lângă biserică din Miclăuşeni. În anul 1994, la iniţiativa mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei şi Bucovinei, actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Mănăstirea Miclăuşeni este reînfiinţată. În cadrul mănăstirii funcţionează Centrul social-cultural „Sf. Ilie" având rol de centru social de sfârşit de săptămână pentru bătrâni din Arhiepiscopia Iaşilor, loc de cazare pentru pelerini şi loc de desfăşurare de activităţi culturale multiple. Astăzi, vieţuiesc aici 35 de călugăriţe. În afara programului liturgic, maicile îşi desfăşoară activitatea în diferite ateliere: de pictură a icoanelor, de încondeiere a ouălor, de croitorie şi broderie.
Alte informaţii:	Manastire de maici. La mănăstire se poate ajunge pe drumul de la Iaşi spre Roman (DN 28) ; imediat după intersecţia de pe partea stângă spre satul Butea, se face încă o dată la stânga prin pădure pe drumul spre Castelul Sturdza.
Cod Monument:	IS-II-a-B-04199
Nr. vizualizări:	19045
Data ultimei vizualizări:	2026-04-20 15:38:16
Data ultimei actualizări:	2016-07-26 11:31:46
Data încărcării pe sit:	2006-02-01 05:40:08
Nr. Mesaje:	0
Nr. Fotografii:	1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Vedere de ansamblu Foto: Alexandru Losonczy Vedere de ansamblu Foto: Alexandru Losonczy (www.Losonczy.com), Data: 2015-10-09 Aparat: FUJIFILM FinePix HS30EXR Contor: 161

Timp total: 0,26s...

[]:1