Patriarhul Daniel: Pentru toate binefacerile Marii Unirii, aducem mulţumire lui Dumnezeu şi pomenim cu recunoştinţă pe toţi eroii români

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul Daniel: Pentru toate binefacerile Marii Unirii, aducem mulţumire lui Dumnezeu şi pomenim cu recunoştinţă pe toţi eroii români

[2017-12-01]

de Iulian Dumitrascu

Părintele Patriarh Daniel a oficiat vineri slujba de Te-Deum în Catedrala Patriarhală cu prilejul aniversării Zilei Naţionale a României. Patriarhul a îndemnat în cuvântul rostit să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru binefacerile Marii Uniri şi să-i comemorăm cu recunoştinţă pe eroii români.
În cuvântarea sa, Părintele Patriarh Daniel a prezentat implicaţiile istorice de acum 100 ani şi a evidenţiat contribuţia Bisericii Ortodoxe Române pentru împlinirea acestui deziderat de secole al poporului român.
Realizarea unităţii naţionale de la 1 decembrie 1918 a fost posibilă şi cu aportul Bisericii Ortodoxe Române care a sprijinit Marea Unire a tuturor provinciilor româneşti într-un stat român unitar, Biserica fiind împreună cu poporul în toate eforturile sale de cultivare a conştiinţei naţionale şi de afirmare a dorinţei de unitate naţională, în toate provinciile româneşti, dar mai ales în Transilvania, Basarabia şi Bucovina, a spus Preafericirea Sa.
Potrivit Patriarhului, Biserica s-a implicat în demersurile pentru unire prin ierarhi, clerici, profesori şi studenţi teologi.
Prin rugăciune, prin cuvânt rostit, prin cărţi tipărite, prin prezenţa personală şi fapta concretă a slujitorilor ei, Biserica a fost activă în lucrarea de unire, implicându-se în realizarea acestui ideal prin ierarhi cărturari, preoţi şi diaconi patrioţi, profesori de teologie şi studenţi în teologie, aceştia având talent oratoric, putere de convingere şi de mobilizare, dar şi prin călugări sau călugăriţe care au îngrijit soldaţii răniţi, prin mănăstiri şi parohii care au organizat colecte de bani şi de alimente, toţi împreună încurajând moral şi ajutând material pe luptătorii români pentru libertate şi unitate naţională.
În a doua parte a cuvântului său, Părintele Patriarh Daniel a semnalat cazuri de clerici ortodocşi şi personal monahal care au avut de suferit de pe urma Primului Război Mondial.
În timpul Războiului din perioada 1916-1918, mai mult de 250 de preoţi ortodocşi români au însoţit trupele armatei române pe câmpurile de luptă în calitate de confesori militari. Unii dintre ei au murit pe front, alţii au fost luaţi prizonieri şi deportaţi. Peste 200 de călugări şi călugăriţe au activat ca infirmieri în diferite spitale de campanie sau pe front, unii murind la datorie, din cauza tifosului exantematic.
Sute de preoţi au fost anchetaţi, jefuiţi sau alungaţi din parohiile lor de către inamic, alţii au murit împuşcaţi în teritoriile ocupate de trupele germane. În Transilvania, 150 de preoţi au fost aruncaţi în închisorile maghiare, unii fiind condamnaţi la moarte sau la ani grei de închisoare. Alţi peste 200 de preoţi au fost deportaţi în vestul Ungariei, în judeţul Şopron, unde au trăit în condiţii inumane până la eliberarea lor în 1919 de către trupele române, a explicat Patriarhul.
Făcând referire la evenimentul Marii Uniri de la Alba Iulia, Preafericirea Sa a accentuat că în componenţa Adunării Naţionale Constituante s-au aflat mulţi slujitori ai Bisericii.
În ceea ce priveşte evenimentul însuşi al Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, între cei 1228 de delegaţi oficiali din Adunarea Naţională Constituantă au fost şi mulţi slujitori ai Bisericii. Cele două Biserici româneşti din Transilvania (ortodoxă şi greco-catolică) au fost reprezentate la Alba Iulia prin cinci episcopi, patru vicari, zece delegaţi ai consistoriilor (consiliilor eparhiale) ortodoxe şi ai capitulilor greco-catolice, 129 de protopopi, câte un reprezentant al institutelor teologice-pedagogice şi câte doi reprezentanţi ai studenţilor teologi, la care se adaugă numeroşi alţi preoţi sosiţi în fruntea păstoriţilor lor, veniţi să pecetluiască dorinţa de veacuri a strămoşilor români de a trăi neasupriţi, într-o singură ţară.
În Marele Sfat al naţiunii române, ca şi în Consiliul Dirigent, au fost aleşi, de asemenea şi slujitori ai Bisericii, iar episcopul ortodox român de Caransebeş, Miron Cristea, viitorul Mitropolit Primat (1919) şi apoi Patriarh al României Mari (1925), şi episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, au fost aleşi în delegaţia de patru persoane care a prezentat Actul Unirii Regelui Ferdinand, la Bucureşti.
Marea Unire este rezultatul multor eforturi depuse în direcţia unităţii de conştiinţă şi neam a poporului român. Acum, la aniversarea a 99 ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918, a continuat Patriarhul Daniel, dorim să exprimăm omagiul şi recunoştinţa cuvenite tuturor făuritorilor actului măreţ al istoriei noastre pentru care au luptat moşii şi strămoşii noştri, ştiind că unirea tuturor provinciilor româneşti într-un stat român unitar a fost încoronarea multor eforturi jertfelnice, spirituale şi materiale, de afirmare a conştiinţei naţionale şi a dorinţei de unitate naţională.
Cu prilejul Zilei Naţionale, Părintele Patriarh a îndemnat să-I mulţumim lui Dumnezeu, pentru toate binefacerile Marii Unirii, şi să-i comemorăm cu recunoştinţă pe eroii neamului.
Pentru toate binefacerile Marii Unirii, aducem astăzi mulţumire lui Dumnezeu Cel preaslăvit în Sfânta Treime şi pomenim cu recunoştinţă pe toţi eroii români care s-au jertfit pentru libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român. Este semnificativ faptul că Sfânta Treime este hramul catedralelor din marile oraşele transilvănene care au militat pentru Unire: Sibiu, Blaj, Alba-Iulia şi Arad, deoarece Sfânta Treime devenise simbolul dorinţei de unitate într-un singur stat al celor trei mari provincii româneşti: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.
Astăzi, toţi cetăţenii României, toate instituţiile statului şi toate cultele religioase, a subliniat Părintele Patriarh Daniel, avem datoria să păstrăm şi să cultivăm darul unităţii naţionale ca fiind un simbol al demnităţii poporului român, obţinut cu multe jertfe de vieţi omeneşti şi multe eforturi spirituale şi materiale, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni. Aşa să ne ajute Dumnezeu!.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul Psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale care, după rostirea cuvântului Părintelui Patriarh, a intonat Imnul Naţional al României.
La evenimentul de astăzi au participat şi mulţi tineri, membri ai A.S.C.O.R. – filiala Baia Mare. Ei au interpretat colinde, la sfârşit, în prezenţa conducătorului Bisericii Ortodoxe Române.
Înaintea slujbei de Te Deum, în Catedrala Patriarhală, s-a oficiat Sfânta Liturghie la finalul căreia au fost pomeniţi eroii neamului românesc care acum 99 de ani au înfăptuit unitatea naţională a românilor din anul 1918.
Constituţia României prevede că 1 Decembrie este Ziua Naţională a ţării noastre, în amintirea celor peste 100.000 români adunaţi pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia care au cerut Unirea Transilvaniei cu Ţara. Marea Adunare Naţională, constituită din 1.228 delegaţi, a adoptat o rezoluţie care consfinţea Unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (teritoriul dintre râurile Mureş, Tisa şi fluviul Dunărea) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 901, Ultimul acces: 2026-09-23 03:26:32

Timp total: 0.04s...

[]:1