Jurnal de pelerin: Ce am simțit în Pustiul Hozevei[2018-10-24]de Sorin IonițeDupă trei zile de pelerinaj, atunci când crezi că ai terminat de vizitat tot ce e mai sfânt în Israel, afli că nu e deloc așa. Nu știu dacă e numai datorită sfântului dorohoian de acolo, dar toți românii care ajung în pustiul Hozeva mărturisesc că în acele locuri au simțit emoții greu de exprimat în cuvinte. Autocarul Basilica Travel ne-a dus joi pe la ora amiezii în pustiul Wadi Qelt. Pe Valea Hozevei erau cu mult peste 30 grade, în condițiile în care dimineață în Betleem erau abia 25. Toropeala din pustiul arid te face să înțelegi Valea Hozevei te întâmpină cu o liniște deosebită. Pustiul Wadi Qelt Valea Hozevei. ©Sorin Ionițe/Basilica.ro Toropeala din pustiul arid te face să înțelegi: la fel e sufletul tău de foc în trupul de lut. Trupul te trage înapoi la aerul condiționat din autocar dar sufletul tinde spre locurile sfinte din fața sa. Beduinii mai tulbură aerul cu ofertele lor. Îți propun transport cu măgarul până la Mănăstirea Sfântul Gheorghe, vând tobele lor specifice, dar și curmale, suc de rodii și alte suveniruri. Ca toți comercianții din Israel și ei știu multe cuvinte în română, printre care: lei și ieftin. Beduini pe Valea Hozevei. ©Sorin Ionițe/Basilica.ro Odată ce pleci din zona micului târg și te îndrepți către mănăstire, fiecare piatră încinsă te face să simți căldura sfinților care și-au crescut sufletele în acele locuri uscate dar atât de roditoare spiritual. Oaza în care se află Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul. ©Sorin Ionițe/Basilica.ro Aflat în apropiere de Ierihon, la 69 metri sub nivelul mării, pustiul Wadi Qelt are o floră și o faună unică. L-am găsit foarte liniștit, în ciuda popularității printre pasionații de drumeții. Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul este ținta pelerinilor români care ajung acolo cu Basilica Travel. Mănăstirea se află într-o oază în care predomină măslini, paltini și mici arbuști care răspândesc un miros plăcut. De-a lungul canionului, în partea inferioară a mănăstirii, se află un canal săpat în terenul stâncos care a servit ca apeduct în timpul regelui Irod. Flancat de însemnele Greciei și ale Patriarhiei Ierusalimului, așezământul adăpostește moaștele sfinților lui viețuitori: Sfântul Ioan Iacob Românul (1960), Sfântul Ioan (sec. V) și Sfântul Gheorghe (sec. VI), dar și o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul vedere generală. ©Sorin Ionițe/Basilica.ro Cafea și suc de rodii Chipul viețuitorilor de la Hozeva trădează viața aspră pe care o duc, dar pe noi ne primesc cu cafea și suc de rodii. Cafea la Mănăstirea Hozeva. ©Sorin Ionițe/Basilica.ro Ne-am simțit ca acasă cu Sf. Ioan Românul. Cât ne-am tras sufletul după drumeție, un părinte apărea din când în când să vadă dacă mai avem nevoie de ceva, apoi se întorcea la lucrările sale. Ne-am rugat împreună cu Părintele însoțitor Vlad Toader lângă racla Sf. Ioan Iacob. Pe unii dintre pelerini i-am văzut cu lacrimi în ochi. Pelerini la slujba Acatistului Sf. Ioan Iacob. ©Sorin Ionițe/Basilica.ro Am aflat că în locul în care se află actuala mănăstire a existat o biserică bizantină în sec. V, dar care a fost distrusă de invazia persană (614). O parte din mozaicurile vechiului locaș pot fi văzute azi, dar și cranii ale părinților uciși de perși. Puținul pe care l-am reținut din datele istorice s-a completat în sufletul meu cu atmosfera și cu acel ceva despre care nu poți vorbi. Probabil asta a simțit sfântul dorohoian care odată ajuns acolo nu a mai plecat. Pelerini români la moaștele Sf. Ioan Iacob. ©Sorin Ionițe/Basilica.ro O parte din mine regretă încă momentul în care am părăsit pustiul Hozevei. * Pelerinajul la care am participat, intitulat Israelul pentru toți, a fost organizat de Agenția de Pelerinaje Basilica Travel a Patriarhiei Române. Este un pelerinaj de patru zile, pustiul Hozevei fiind printre ultimele obiective. Alte detalii despre datele de organizare, traseu și costuri puteți afla pe site-ul oficial al instituției. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 854, Ultimul acces: 2026-08-02 08:15:49
|
Timp total: 0.03s...
[]:1