Episcopii venezueleni îi susţin pe protestatari, împotriva lui Maduro

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.06s...

Ştiri şi Evenimente

Episcopii venezueleni îi susţin pe protestatari, împotriva lui Maduro

[2019-01-24]

marşul opoziţiei
Episcopii din Venezuela şi-au exprimat miercuri sprijinul pentru demonstraţiile paşnice de opoziţie din întreaga ţară. La unul dintre aceste marşuri din Caracas, liderul opoziţiei, Juan Guaido, s-a declarat preşedinte interimar. Guaido este şeful Adunării Naţionale. El a promis un guvern de tranziţie şi alegeri libere. Curând după aceea, preşedintele american Donald Trump a declarat că l-a recunoscut pe Guaido ca preşedinte, declarând că Adunarea Naţională este singura „ramură legitimă a guvernului” în Venezuela şi că preşedinţia lui Nicolas Maduro este „nelegitimă”. Columbia, Brazilia, Peru, Ecuador şi Costa Rica l-au recunoscut de asemenea Guaido.

Din momentul în care Maduro i-a succedat lui Hugo Chávez în funcţia de preşedinte al Venezuelei, în 2013, ţara a fost marcată de violenţe şi de frământări sociale. Sub guvernul socialist, ţara a înregistrat deficite şi hiperinflaţii severe, iar milioane de persoane au emigrat. La începutul acestei luni, Episcopii au declarat ca ilegitim mandatul al doilea de preşedinte al lui Maduro. Acesta a câştigat alegerile prezidenţiale din 2018, care au fost boicotate de opoziţie şi a fost respins de majoritatea comunităţii internaţionale. Marşurile din 23 ianuarie au fost convocate de Adunarea Naţională, despre care Comisia pentru Justiţie şi Pace a Conferinţei Episcopale din Venezuela a spus că a fost „aleasă prin votul liber şi democratic al poporului venezuelean” şi că „este în prezent singurul organ de autoritate publică ce are legitimitate”. De asemenea, comisia a cerut ca „diversele organisme de securitate ale statului să respecte cetăţenii care demonstrează astăzi” (23 ianuarie 2019), invocând dreptul lor de a nu fi supuşi represiunii violente, detenţiilor arbitrare, tratamentului crud şi utilizării armelor de foc şi a substanţelor toxice”. În plus, a cerut „poporului catolic şi oamenilor de bună voinţă să se roage pentru Venezuela în acest moment, ca ordinea constituţională să fie restabilită şi să ajungem o naţiune prosperă din punct de vedere spiritual şi material”.
Zeci de mii de venezueleni au mers ieri în sprijinul opoziţiei. Forţele de securitate i-au întâmpinat pe unii dintre protestatari cu gaze lacrimogene. În Maturin, cel puţin 700 de susţinători ai opoziţiei care au participat la marş au fost închişi în Catedrală timp de câteva ore, de către armata venezueleană. Numeroşi Episcopi participă la marşurile opoziţiei, printre care şi Luis Enrique Rojas Ruiz, auxiliar de Mérida; Mario del Valle Moronta Rodriguez de San Cristóbal; Víctor Hugo Basabe de San Felipe; şi Ulises Antionio Gutiérrez Reyes de Ciudad Bolívar. Suporterii guvernului Maduro desfăşoară contra-proteste. Marşurile opoziţiei au fost convocate de Adunarea Naţională pentru a marca aniversarea loviturii de stat din 1958, care l-a răsturnat pe dictatorul Marcos Perez Jimenez.
Înaintea marşurilor opoziţiei, Conferinţa Episcopilor Venezueleni le-a descris ca „un semn de speranţă, ceva nou care începe să fie generat în ţara noastră: schimbări necesare pentru dezvoltarea umană integrală a fiecărei persoane, dar întotdeauna în democraţie şi în conformitate cu Constituţia Naţională. […] Aceste marşuri nu sunt sfârşitul drumului, ci un semn al viitorului în desfăşurare, pe care trebuie să îl construim între noi, fără excepţii”, au spus Episcopii într-o declaraţie intitulată „23 ianuarie 1958: O etapă istorică pentru democraţia venezueleană”. Episcopii au numit lovitura de stat din 1958 „un semn inspirator al triumfului raţiunii sociale în faţa abuzului de putere; al unităţii poporului care era slab în faţa regimului de abuz, de corupţie şi de represiune, ce reunea în sine toate relele pe care un guvern autoritar le poate avea”.
De atunci, republica venezueleană a dezvoltat o „conştiinţă democratică”, care a apreciat separarea puterilor, tranziţiile paşnice la guvernare şi descentralizarea, au spus Episcopii. „Lamentabil, deteriorarea vieţii democratice prin factori cunoscuţi tuturor, a deschis calea introducerii unui regim guvernamental în care mulţi şi-au pus speranţele, dar care, în cele din urmă, a fost contrar principiilor eticii sociale şi respectului demnităţii umane”. Prelaţi au spus că marşurile din 23 ianuarie amintesc „de acel eveniment care a fost semnificativ în lupta civilizaţiei cu barbarismul. Facem acest lucru conştient de suferinţa la care poporul venezuelean a fost supus prin acţiuni guvernamentale”. Episcopii au mai spus că „majoritatea poporului cere o schimbare de direcţie, care să includă o perioadă de tranziţie până la alegerea noilor autorităţi naţionale”.
La 9 ianuarie, Episcopii au declarat că pretenţia lui Maduro de a începe un nou mandat „deschide uşa nerecunoaşterii guvernului, deoarece nu are sprijin democratic în justiţie şi drept”. Rebeliunea din 21 ianuarie a 27 membri ai Gărzii Naţionale din Caracas a fost reprimată repede. Guvernul socialist al Venezuelei este răspunzător de criza prin care trece ţara. Începând cu anul 2003, controlul preţurilor la aproximativ 160 de produse, inclusiv uleiul de gătit, săpunul şi făina, au însemnat că, în timp ce sunt accesibile, ele dispar de pe rafturile magazinelor doar pentru a fi revândute pe piaţa neagră la preţuri mult mai mari. Politicile economice slabe, inclusiv controalele stricte ale preţurilor, însoţite de rate ridicate ale inflaţiei, au dus la o lipsă severă la capitolul necesităţi de bază, cum ar fi hârtia igienică, laptele, făina, scutecele şi medicamentele. Aproximativ 3 milioane de persoane au părăsit ţara din 2014 încoace. Inflaţia în Venezuela în 2018 a fost estimată de Adunarea Naţională la 1,3 milioane de procente.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 1627, Ultimul acces: 2026-09-21 16:11:01

Timp total: 0.06s...

[1]:1