„A răspândit lumină şi speranţă”. Se împlinesc 104 ani de la naşterea Patriarhului Teoctist[2019-02-07]de Sorin IoniţePatriarhul Teoctist, de la a cărui naştere se împlinesc 104 ani, „a lucrat, în contextul ostil Bisericii din vremea regimului comunist, pentru păstrarea credinţei şi a valorilor culturale româneşti inspirate de ea”, iar după 1990 „a folosit libertatea pentru a urma tradiţiei româneşti privind prezenţa activă a Bisericii în societate”. „A răspândit lumină şi speranţă prin multele biserici construite din temelie, prin multe canonizări de sfinţi români, prin reintroducerea religiei în şcolile publice, prin reintegrarea învăţământului teologic în reţeaua de stat, prin reactivarea asistenţei religioase a preoţilor de caritate în unităţile militare, în spitale şi în penitenciare, prin înfiinţarea multor centre social-filantropice pentru persoanele defavorizate, precum şi prin înfiinţarea de cabinete ori centre social-medicale”, afirma Patriarhul Daniel despre predecesorul său. „Un om evlavios şi înţelept, un păstor harnic şi răbdător şi un mare iubitor de Biserică şi popor”, l-a numit Preafericitul Părinte Daniel pe vrednicul de pomenire patriarh Teoctist. Patriarhul Teoctist Patriarhul Teoctist – Teodor Arăpaşu – s-a născut în data de 7 februarie 1915 în satul Tocileni, judeţul Botoşani. A fost cel de-al zecelea copil al familiei Dumitru şi Marghioala Arăpaşu. Al cincilea patriarh al României a intrat în mănăstire fiind numit frate la Mănăstirea Vorona în anul 1928, apoi la Mănăstirea Neamţ în anul 1931. A absolvit Seminarul Monahal de la Mănăstirea Cernica în anul 1940. A fost tuns în monahism la Bistriţa, judeţul Neamţ, sub numele Teoctist în data de 6 august 1935 şi hirotonit ierodiacon în data de 4 ianuarie 1937. În anul 1940 s-a înscris la Facultatea de Teologie din Bucureşti, absolvind studiile de licenţă în 1945. În paralel, a îndeplinit diferite funcţii administrative în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor. La data de 1 martie 1945 a fost transferat la Centrul Eparhial din Iaşi, fiind hirotonit ieromonah în data de 25 martie 1945 şi hirotesit arhimandrit în 1946. Între anii 1945-1947 a fost preot slujitor, iar apoi mare Eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iaşi şi Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor (1946-1948). În această perioadă a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie din Iaşi. În data de 28 februarie 1950 a fost ales în funcţia de episcop-vicar patriarhal cu titlul Botoşăneanul, iar la data de 5 martie 1950 a fost instalat în această demnitate. În timpul cât a fost episcop vicar patriarhal, părintele Teoctist a fost şi secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din Bucureşti (1950-1954 ) şi a condus diferite sectoare din cadrul Administraţiei Patriarhale. În data de 16 septembrie 1962 a fost instalat ca Episcop la Arad (ales la data de 28 iulie ) unde a păstorit 10 ani (între decembrie 1969 – decembrie 1970, locţiitor de Episcop la Oradea). La 25 februarie 1973 a fost înscăunat în funcţia de Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei (28 ianuarie) 9 octombrie 1977 este data la care părintele Teoctist este intronizat în demnitatea de Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei (ales la 25 septembrie). Începând cu luna iulie a anul 1980 şi până în ianuarie 1982 a îndeplinit şi funcţia de locţiitor de Mitropolit al Ardealului. După moartea Patriarhului Iustin (31 iulie 1986) a devenit locţiitor de Patriarh, iar în data de 9 noiembrie 1986 a fost ales, iar la 16 noiembrie a fost întronizat ca Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungrovlahiei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. În perioada 7-9 mai 1999 Patriarhul Teoctist a primit la Bucureşti vizita Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea. După 21 ani de păstorire ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Teoctist a trecut la cele veşnice în data de 30 iulie 2007. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 1074, Ultimul acces: 2026-09-24 05:06:32
|
Timp total: 0.03s...
[]:1