„A fi pro-viaţă înseamnă a fi pro-dragoste”: Interviu cu Eliza Cloţea, Preşedintele SPV[2019-02-23]de Sorin IoniţeStudenţii pentru viaţă din Bucureşti sunt în pline pregătiri pentru Marşul ce va avea loc peste exact o lună în Capitală şi simultan în alte 500 oraşe din România şi Republica Moldova. Asociaţia „Studenţi pentru Viaţă” (SPV) are un nou preşedinte din iunie 2018: Eliza Maria Cloţea, studentă în anul 5 la Medicină Generală. Eliza a mărturisit că are „o muncă grea”, mai ales în ceea ce priveşte „obstacolul mentalităţilor”. Scopul pe care îl urmăreşte ca preşedinte al SPV este acela de a transmite esenţa mesajului pro-viaţă: „A fi pro-viaţă înseamnă a fi pro-dragoste, pro-femeie şi pro-copil şi înseamnă să oferi sprijin celor care au nevoie”. Eliza Cloţea este convinsă că „prin voinţă şi dragoste se poate construi o lume pentru viaţă”. Preşedintele SPV spune că prin participarea la Marşul pentru viaţă „arătăm că am înţeles ce înseamnă dragostea, compasiunea, omenia şi că sute de ani de dezvoltare ştiinţifică şi economică nu au alungat din noi aceste valori fundamentale, ci ne-au oferit mai multe dovezi pentru a înfăptui ceea ce este natural şi firesc: să ocrotim fiecare viaţă, în orice moment şi loc al existenţei sale”. Basilica.ro: Eliza, în ce constă partea cea mai dificilă a activităţii tale şi pe ce/cine contezi atunci când îţi este cel mai greu? E.C. Cred că cele mai dificile momente sunt cele în care ne lovim de obstacolul mentalităţilor, în sensul că întâlnim persoane care se îndoiesc de necesitatea unei culturi pro-viaţă şi aduc în discuţie argumentul legalităţii: De ce să ajutăm o femeie să păstreze copilul, dacă avortul este legal? Uneori este mai greu să explici unei persoane că ceea ce este legal nu este neapărat şi moral sau bine, sau faptul că de cele mai multe ori avortul nici nu este alegerea femeii, ci o constrângere ce se pune asupra ei. Femeile în criză de sarcină ajung ,,să aleagă avortul” din cauza presiunilor celor din jur, a partenerului sau a soţului, a familiei, a rudelor. Este nevoie să explicăm aceste lucuri, pe care mulţi nu le cunosc, nu le-au auzit niciodată, deoarece, altfel, esenţa mesajului pro-viaţă nu este înţeleasă: A fi pro-viaţă înseamnă a fi pro-dragoste, pro-femeie şi pro-copil şi înseamnă să oferi sprijin celor care au nevoie. Mă bucur şi sunt foarte recunoscătoare că o am lângă mine atunci când e nevoie pe cea care a fost preşedintă a SPV înainte, care de fapt a şi înfiinţat asociaţia, Alexandra Nadane, dar şi pe colegii mai mari. Şi pentru a le cere un sfat atunci când experienţa mea nu este suficientă pentru a găsi rezolvarea cea mai bună a unei probleme, şi pentru când am nevoie de o încurajare. Un rol extraordinar îl joacă toţi cei care se implică activ în mişcarea pro-viaţă, voluntarii noştri dragi de la Studenţi pentru viaţă, dar şi oricine se oferă la un moment dat să se implice în acest domeniu. Basilica.ro: Cum se împacă medicina cu voluntariatul în viaţa ta? Dar în mod special cu voluntariatul pentru viaţă? E.C. Se împacă foarte bine. Consider că orice student, chiar şi unul la medicină, dacă este sincer cu el însuşi şi încearcă să facă un pic de ordine în programul său, recunoaşte şi descoperă faptul că există timp pentru voluntariat. Iar voluntariatul pentru viaţă este unul cu mare folos, atât personal, cât şi pentru societate. Din punctul meu de vedere, ca studentă la medicină, nu cred că există alt loc mai potrivit pentru a face voluntariat cu folos. Noi, studenţii la medicină şi viitorii medici, suntem cei mai aproape de viaţă şi ştim cât de preţioasă este, în fiecare moment şi loc al existenţei sale. ”Înainte ca mămica să ştie că este însărcinată, bebeluşul ei face o sumedenie de lucruri uluitoare. Ştiinţa a avansat foarte mult şi descoperă în fiecare zi câte ceva nou despre modul miraculos în care se dezvoltă un copil în pântecele mamei sale. Din prima secundă a concepţiei, bebeluşul are ADN unic, diferit de cel al părinţilor săi. La aproximativ 16 zile inima sa bate – cu aparatele din laboratoarele de cercetare se poate detecta, dar ecografele de serie din spitale nu au încă o astfel de performanţă. La doar 8 săptămâni, organele copilaşului sunt aproape complet dezvoltate, iar micuţul are exact înfăţişarea pe care o avem fiecare când ne privim în oglindă, aş zice cu un termen de alint că e „un omuleţ” – de fapt e om, om de din prima secundă! Aceste lucruri sunt deosebite, deoarece totul se petrece atât de repede şi uneori, înainte ca mămica să ştie că este însărcinată, bebeluşul ei face o sumedenie de lucruri uluitoare. Basilica.ro: Mai este exact o lună până la Marşul pentru Viaţă. Cum decurg pregătirile? E.C. Suntem în toi cu ele. Este perioada în care punem la punct toate detaliile pentru ca Marşul să iasă cât mai bine. Dar şi emoţiile cresc pe măsură ce se apropie evenimentul… mari, din ce în ce mai mari, încât zicem: bine că nu mai este decât o lună până ce vine 23 martie! Întorcându-ne la lucruri serioase, ceea ce este foarte important în pregătirea Marşului pentru viaţă este transmiterea mesajului. Dacă oamenii înţeleg nevoia de sprijin pentru femeile în criză de sarcină şi necesitatea unei culturi pro-viaţă, pro-iubire, atunci ei vor veni la Marş. Tocmai din acest motiv toată luna martie este denumită „Luna pentru viaţă” şi cuprinde o serie de evenimente pro-viaţă care cresc vizibilitatea Marşului şi le oferă oamenilor ocazia de a descoperi frumuseţea implicării în această mişcare. Nu suntem pro-viaţă numai la Marş, ci în toate momentele vieţii. În martie facem mai multe exerciţii, ca să fim tot anul pro-viaţă! Basilica.ro: Aproximativ 5.000 persoane au mărşăluit pro-viaţă în 2018 la Bucureşti. Cum crezi că va fi anul acesta? Poţi să ne dezvălui câte ceva din programul Lunii pentru Viaţă? E.C. Sigur. În primul rând sperăm ca soarele să nu se mai ascundă după nori negri de zăpadă şi vremea să ţină cu noi. Dar nici dacă va fi cod de frig, ca anul trecut, nu ne vom supăra că ne-a îngheţat nasul. Ne dorim să vină cât mai multe persoane pentru ca mesajul nostru, mesajul pro-viaţă, să fie cât mai puternic: da, copilaşii nenăscuţi şi femeile în criză de sarcină au nevoie de sprijinul nostru şi suntem alături de ei. Am citat acum ceva vreme un comentariu extraordinar al unui redactor american, care spunea că ,,Există ceva ce face diferenţa între Marşul pentru viaţă şi orice altă demonstraţie: Niciunul dintre participanţi nu merge la marş pentru propria persoană. Nimeni nu cere drepturi sau privilegii pentru sine. Toţi participă din solidaritate cu cei care nu pot participa”. Chiar aşa este şi de aceea la Marşul pentru viaţă este nevoie de fiecare dintre noi. Legat de Luna pentru viaţă, aceasta va cuprinde evenimente pro-viaţă care încearcă să acopere cât mai multe domenii şi teme: vom avea un training pentru viaţă, o proiecţie de film pro-viaţă, o excursie, Gala pentru viaţă, un atelier de pancarte, un atelier foto pentru familii tinere, pe 8 martie vom oferi flori mămicilor care sunt atunci maternitate, vom merge la Parlament cu câţiva copii şi mamele lor care au ales să îi nască când au trecut prin criza de sarcină. Sâmbătă, 16 martie, în Parcul „Al. I. Cuza”, va avea loc Crosul pentru viaţă 2019, unde vor participa în jur de 500 persoane. Punctul culminant al Lunii pentru viaţă va fi Marşul pentru viaţă, sâmbătă, 23 martie, cu tema „Unic din prima secundă”. Fiecare eveniment, chiar şi mai mic, are rolul lui şi îi încurajăm pe toţi să participe la cât mai multe. Vom publica pe pagina noastră web, studentipentruviata.ro, pe 1 martie, calendarul evenimentelor organizate de noi în Luna pentru viaţă. Cea mai mare bucurie o avem când şi alte asociaţii, cu specific pro-viaţă sau alt specific, vor face propriile lor evenimente în această lună. Basilica.ro: Revenind la voluntariat, de când faci parte din „Studenţi pentru viaţă” care au fost cele mai mari bucurii trăite în cadrul asociaţiei? E.C. Momentele când lucrez în echipă cu ceilalţi voluntari pentru a pune la cale un eveniment, dar şi cele când ducem la bun sfârşit ceea ce ne-am propus şi ne uităm recunoscători la rezultatul muncii noastre. Sunt clipele când realizez cât de frumos se îmbină voia lui Dumnezeu cu efortul concret al oamenilor. Au fost multe astfel de momente, pe care mi le aduc aminte cu drag şi mă ajută atunci când am nevoie de o încurajare sau când întâmpin diferite greutăţi. Basilica.ro: Sute de voluntari sunt implicaţi în pregătiri pentru evenimentele pro-viaţă din martie. Ce îi motivează? Care este cel mai important motiv ca să faci voluntariat pro-viaţă? E.C. În primul rând cred că este vorba de recunoştinţă. Recunoştinţa pentru faptul că am primit acest dar al vieţii, că cineva a spus DA pentru noi. Cred că acest lucru se resimte mai ales în rândul generaţiei mele, din care mai mult de două treimi lipseşte. Eu m-am născut în 1995, când, după statisticile oficiale, 68% dintre copii au fost avortaţi. Procentul e şi mai mare, din păcate, că în statistici nu sunt înregistrate avorturile medicamentoase şi cele din clinicile private. E o realitate dură, dar lipsesc dintre noi foarte multe persoane care, prin menirea unică pe care le-a dat-o Dumnezeu, ne-ar fi bucurat şi ar fi adus foarte multe lucruri bune în această lume. În acelaşi timp, pe voluntari îi motivează dorinţa de a face bine, de a ajuta. Cel mai mare bine pe care îl poate face un om pentru cel de lângă el este acela de a-i salva viaţa, de a-l feri de suferinţa care distruge şi a-l aduce mai aproape de adevăr. Acest lucru încearcă să îl împlinească şi voluntarii şi toţi cei care se implică în domeniul pro-viaţă. Prin dragostea pe care o arătăm faţă de femeile în criză de sarcină şi copiii lor, dovedim că am înţeles ceea ce înseamnă să fii om: să ai dragoste faţă de cei care au nevoie de sprijin. Din acest motiv participăm şi la Marşul pentru viaţă. Arătăm că am înţeles ce înseamnă dragostea, compasiunea, omenia şi că sute de ani de dezvoltare ştiinţifică şi economică nu au alungat din noi aceste valori fundamentale, ci ne-au oferit mai multe dovezi pentru a înfăptui ceea ce este natural şi firesc: să ocrotim fiecare viaţă, în orice moment şi loc al existenţei sale. Eliza Cloţea Născută în 1995, la Braşov, Eliza Maria Cloţea, este studentă în anul 5 la Facultatea de Medicină Generală a UMF ,,Carol Davila” Bucureşti, voluntar în cadrul asociaţiei „Studenţi pentru viaţă” din anul 2015, iar din iunie 2018, preşedintele asociaţiei. Eliza Cloţea, Preşedinte Studenţi pentru viaţă. ©Basilica.ro / Raluca Ene Marşul pentru viaţă În România, Marşul pentru viaţă a fost organizat pentru prima dată la Timişoara, în 2008. Manifestarea a luat amploare de la an la an în România şi Republica Moldova, implicând sute de voluntari şi zeci de mii de participanţi. 2013 – 23 de oraşe din România; 2014 – 40 de oraşe din România, a fost introdusă „Săptămâna pentru viaţă”; 2015 – 79 de oraşe (77 din România, 2 din Republica Moldova); 2016 – 130 de oraşe (110 din România, 20 din Republica Moldova), a fost introdusă „Luna pentru viaţă”; 2017 – 287 (138 de oraşe din România şi 149 localităţi din Republica Moldova); 2018 – 300 oraşe şi sate din România şi Republica Moldova. Marşul pentru viaţă este neconfesional şi apolitic. Organizatorii locali sunt independenţi unii de alţii. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 1183, Ultimul acces: 2026-09-22 17:36:47
|
Timp total: 0.04s...
[]:1