© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.05s...
Precizare privind utilizarea denumirii de Catedrala Naţională ca sinonim pentru Catedrala Mântuirii Neamului[2019-04-12]de Sorin IoniţeDupă Războiul de Independenţă din 1877-1878 şi după Marea Unire din 1918, necesitatea construirii unei Catedrale creştin-ortodoxe în Bucureşti s-a resimţit din ce în ce mai mult în rândul credincioşilor, ca recunoştinţă adusă lui Dumnezeu pentru dobândirea Independenţei de Stat şi pentru înfăptuirea României întregite, acest proiect fiind susţinut atât de conducerea Bisericii Ortodoxe, cât şi de conducătorii ţării, în special de regele Carol I şi de regele Ferdinand. Lăcaşul de cult care urma să fie construit a primit iniţial numele de Catedrala Mântuirii Neamului, cu sensul de izbăvire a poporului de sub asupritorii străini, această expresie fiind întrebuinţată atât de Mitropolitul Primat Miron Cristea, cât şi de regele Ferdinand, care, în hrisovul regal adresat Sfântului Sinod în data de 10 mai 1920, afirma: „Această cântare (cu noi este Dumnezeu – n.n.) trebuie să răsune în Biserica Mântuirii pe care suntem datori să o ridicăm în Capitala tuturor românilor, ca semn de mulţumire pentru ajutorul Celui Preaînalt şi ca simbol al unităţii sufleteşti a întregului neam şi veşnică pomenire celor răposaţi pentru înfăptuirea României întregite”[1]. Întrucât hramul principal al noii Catedrale este Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor, aceasta fiind sărbătoare naţională (potrivit Legii 379/2003), s-a considerat că denumirea de Catedrală Naţională este mai scurtă şi mai explicativă. Denumirea de CATEDRALA NAŢIONALĂ decurge firesc şi din prevederile art. 5 alin. (2) din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin Hotărârea de Guvern nr. 53/16 ianuarie 2008, „Biserica Ortodoxă Română este naţională şi majoritară potrivit vechimii apostolice, tradiţiei, numărului de credincioşi şi contribuţiei sale deosebite la viaţa şi cultura poporului român. Biserica Ortodoxă Română este Biserica neamului românesc”. Statul Român, prin intermediul instituţiei competente, Secretariatul General al Guvernului, a comunicat Patriarhiei Române, în anul 2016, faptul că nu este necesar acordul acestei instituţii „pentru utilizarea cuvântului naţională în cadrul denumirii Catedrala Naţională, având în vedere faptul că denumirea unui edificiu de cult nu intră sub incidenţa actelor normative”. Totodată, menţionăm faptul că, la solicitarea Patriarhiei Române, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), prin Decizia de admitere la înregistrare nr. M 2016 04409 emisă în data de 03 noiembrie 2016, a înregistrat „marca individuală combinată constând din denumirea CATEDRALA NAŢIONALĂ, cu element figurativ: (însăşi) imaginea Catedralei”. În concluzie, folosirea denumirii Catedrala Naţională ca sinonim pentru Catedrala Mântuirii Neamului este deplin justificată din punct de vedere bisericesc, patriotic, cultural, legal şi identitar. Această denumire este mult mai uşor de tradus în limbile de circulaţie internaţională, având echivalent şi între edificiile reprezentative din alte state ale lumii (de exemplu: National Cathedral din Washington DC, Statele Unite ale Americii). [1] Nicolae Şt. Noica, Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal, Editura Basilica, Bucureşti, anul 2011, p. 46. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 865, Ultimul acces: 2026-09-25 03:44:54
|
Timp total: 0.07s...
[1]:1
