© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Papa Francisc către Federaţia Europeană a Băncilor de Alimente[2019-05-19]Papa Francisc„Este întotdeauna uşor să vorbeşti despre alţii, greu este, în schimb, să dăruieşti ceva pentru alţii, dar acesta este lucrul care contează”, a spus Papa Francisc, primind în audienţă sâmbătă, 18 mai, aproximativ două sute de reprezentanţi ai Federaţiei Europene a Băncilor de Alimente (FEBA). Din România, a participat Gabriel Sescu, preşedintele asociaţiei Banca pentru Alimente, cu sediul în Bucureşti. „După ce am auzit cele spuse de preşedintele vostru, am simţit ispita să nu vorbesc, pentru că el a vorbit ca un Sfânt Părinte”, a spus Papa Francisc, adresându-se reprezentanţilor FEBA, primiţi în audienţă în Sala Consistoriului din Palatul Apostolic, cu ocazia Convenţiei anuale a Federaţiei. Lucrările Convenţiei s-au desfăşurat în zilele 15-18 mai a.c. la sediul FAO din Roma şi au avut ca temă „Spre următorul deceniu, împreună”. Înfiinţată în 1986 la iniţiativa unor fundaţii din Franţa şi Belgia, Federaţia reuneşte astăzi 388 de Bănci de Alimente din 24 de ţări europene. Prin donaţii private şi ale marilor producători, membrii Federaţiei se folosesc de serviciile sociale pentru a veni în ajutorul celor care se confruntă zi de zi cu foamea şi lipsurile, reducând, printre altele, şi risipa de alimente. După cum s-a remarcat la lucrările convenţiei, atunci când risipim hrana, risipim, în realitate, tot ceea ce a s-a folosit pentru producerea ei: apă, sol, energie, muncă, pasiune, tradiţie, istorie sau cultură. „Este întotdeauna uşor să vorbeşti despre alţii, greu este, în schimb, să dăruieşti ceva pentru alţii, dar acesta este lucrul care contează”, a spus Papa Francisc. Mulţumindu-le pentru efortul de a combate risipa alimentară şi de a-i ajuta pe cei nevoiaşi, Papa a subliniat că ei, practic, recuperează ceea ce, altfel, s-ar pierde” pe diferite căi. „Voi luaţi ceea ce ajunge în circuitul vicios al risipei şi îl introduceţi în circuitul virtuos al bunei folosiri. Voi faceţi, într-un fel, ceea ce fac copacii, aceasta este imaginea care îmi vine, care respiră poluare şi restituie oxigen. Şi, asemenea pomilor, nu păstraţi oxigenul pentru voi: distribuiţi ceea ce este necesar pentru viaţă ca să fie dat celui care are mai mare nevoie.” Vorbind despre efectele risipei de alimente, Papa a făcut referinţă la pagina Evangheliei în care Isus, după ce a distribuit pâinile în rândul mulţimii, a cerut să fie strânse firimiturile pentru ca nimic să nu se piardă (cf. In 6,12). Pe de altă parte, a observat mai departe Pontiful, „a risipi binele este o obişnuinţă rea care se poate infiltra pretutindeni, chiar şi în faptele de caritate. Uneori, elanuri generoase, însufleţite de cele mai bune intenţii, sunt zădărnicite de birocraţii înţepenite, de cheltuieli de gestiune excesive, sau se traduc în forme de asistenţialism care nu generează o adevărată dezvoltare. […] În lumea complexă de astăzi este important ca binele să fie făcut bine: nu poate fi rodul unei simple improvizaţii, are nevoie de inteligenţă, capacitatea de proiectare şi de continuitate. Are nevoie de o viziune de ansamblu şi de persoane care să stea împreună: este greu să faci binele fără să vrei binele unii cu alţii.” În acelaşi sens, a remarcat mai departe că deşi au o viaţă relativ recentă, fundaţiile care fac parte din Federaţia Europeană a Băncilor de Alimente „ne conduc înapoi la rădăcinile solidare ale Europei, pentru că acestea caută unitatea în binele concret: e frumos să vezi limbi, credinţe, tradiţii şi orientări diverse cum se reunesc nu pentru a împărtăşi propriile interese, ci pentru a se ocupa de demnitatea celorlalţi. Ceea ce faceţi fără multe cuvinte lansează un mesaj: viitorul nu se construieşte căutând avantajul pentru sine, progresul tuturor creşte însoţindu-l pe cel care a rămas în urmă. De acest lucru economia are nevoie atât de mult! Astăzi, totul este interconectat şi rapid, dar cursa frenetică spre câştig merge la pas cu o fragilitate interioară din ce în ce mai acută, cu o dezorientare şi o pierdere de sens resimţite din ce în ce mai mult. Este motivul pentru care am la inimă o economie care să fie mai asemănătoare omului, care să aibă un suflet şi care să nu fie o maşină care striveşte persoanele.” „Economia, care s-a născut ca să fie ‘grijă a casei’, a devenit depersonalizată; în loc să slujească omului, îl înrobeşte, aservindu-l mecanismelor financiare tot mai distante de viaţa reală şi tot mai puţin guvernabile. Mecanismele financiare sunt lichide, gazoase, nu au consistenţă. O economie circulară nu mai poate fi amânată. Risipa nu poate fi ultimul cuvânt lăsat ca moştenire de câţiva aflaţi în bunăstare, în timp ce cea mai mare parte a omenirii rămâne tăcută”, a încheiat Papa Francisc. (pr. Adrian Dancă pentru Vatican News România) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 729, Ultimul acces: 2026-09-24 03:00:11
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1
