© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Papa Francisc: Între noi există o fraternitate de sânge[2019-05-31]Catolicii şi ortodocşii sunt fraţi de sânge: prin legătura lor cu Sfinţii Petru şi Andrei, fraţi biologici, dar şi prin vărsarea împreună a sângelui, cel mai recent sub regimul comunist. Afirmaţia a fost făcută de Papa Francisc la întâlnirea cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române de la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, vineri, 31 mai 2019. Pontiful a fost primit de PF Daniel în sala Conventus (Întâlnire), faţă în faţă stând delegaţia catolică şi Mitropoliţii şi Episcopii ortodocşi.„Atâţia fii şi atâtea fiice ai acestei ţări, din diferite Biserici şi comunităţi creştine, au îndurat Vinerea persecuţiei, au trecut prin Sâmbăta tăcerii, au trăit Duminica renaşterii”, a spus Sfântul Părinte. „Atâţia martiri şi mărturisitori ai credinţei! Mulţi, aparţinând diferitor confesiuni, nu demult au stat unul lângă altul în închisori, sprijinindu-se reciproc. Exemplul lor stă astăzi înaintea noastră şi înaintea noilor generaţii care n-au cunoscut acele condiţii dramatice. Motivul pentru care au suferit până acolo încât şi-au dat viaţa este o moştenire prea preţioasă ca să fie uitată şi nerespectată. Şi este o moştenire comună care ne îndeamnă să nu ne îndepărtăm de fratele care o împărtăşeşte. Uniţi cu Cristos în suferinţă şi în durere, uniţi de către Cristos în Înviere ca ‘şi noi să umblăm într-o viaţă nouă’.” Papa Francisc s-a pus în continuitate cu Papa Ioan Paul al II-lea, care ne-a vizitat ţara acum 20 de ani, spunând că a venit ca predecesorul său pentru a vedea „chipul Domnului în chipul fraţilor”. Referindu-se la evenimentul de acum două decenii, a spus că el „a deschis calea altor evenimente asemănătoare”, amintind de acel strigăt devenit faimos: „Unitate, unitate!” A invitat ca „nu memoria nedreptăţilor suferite sau pricinuite, a judecăţilor şi a prejudecăţilor, care ne închid într-un cerc vicios şi ne determină să avem atitudini sterile, ci memoria rădăcinilor: a primelor secole în care Evanghelia, vestită cu îndrăzneală şi spirit profetic, a întâlnit şi luminat noi popoare şi culturi; a martirilor din primele veacuri, a Sfinţilor Părinţi şi mărturisitorilor credinţei, a sfinţeniei trăite zilnic şi propovăduite de atâtea persoane simple care împărtăşesc acelaşi cer”. Făcând trimitere la episodul biblic cu drumul spre Emaus, Pontiful a spus că „şi noi avem nevoie să îl ascultăm împreună pe Domnul, mai ales în aceste ultime timpuri, în care drumurile lumii au dus la rapide schimbări sociale şi culturale”, în care „globalizarea care impune conformare a contribuit la dezrădăcinarea valorilor popoarelor, slăbind etica şi convieţuirea, poluată, în ultimii ani, de un copleşitor simţământ de teamă care, deseori înteţit artistic, duce la închidere şi ură. Avem nevoie să ne ajutăm să nu cedăm seducţiei culturii urii şi a individualismului care, deşi nu mai e atât de ideologică precum în timpurile persecuţiei ateiste, este totuşi mai convingătoare şi nu mai puţin materialistă. […] Fragilitatea legăturilor, care duce la izolarea persoanelor, are repercusiuni în special asupra celulei fundamentale a societăţii, familia, şi ne solicită efortul de a ieşi şi a merge în întâmpinarea dificultăţilor fraţilor şi surorilor noastre, îndeosebi ale celor mai tineri, nu prin descurajare şi nostalgie, ca ucenicii de la Emaus, ci prin dorinţa de a-l comunica pe Isus Înviat, nucleul speranţei.” Îndemnând la colaborare, Sfântul Părinte a spus că este importantă implicarea în domeniul caritabil, dar şi „să îl ‘dăruim pe Dumnezeu’ înainte ca ‘să pledăm despre Dumnezeu'”. Pentru a arăta că între catolici şi ortodocşi colaborarea este posibilă, a dat exemplul „comunităţilor ortodoxe româneşti care colaborează foarte bine cu multe Dieceze catolice din Europa Occidentală unde sunt prezente. În multe cazuri s-a dezvoltat un raport de încredere şi prietenie reciprocă, întreţinută de gesturi concrete de ospitalitate, susţinere şi solidaritate. Prin această frecventare reciprocă, mulţi catolici şi ortodocşi români au descoperit că nu sunt străini, ci fraţi şi prieteni.” Papa şi-a încheiat discursul spunând: „Dragi fraţi, să mergem împreună, spre lauda Preasfintei Treimi şi spre beneficiul reciproc, pentru a-i ajuta pe fraţii noştri să îl vadă pe Isus. Reînnoiesc recunoştinţa mea şi vă asigur de afecţiunea, prietenia şi rugăciunea mea şi a Bisericii Catolice.” La 2000 de ani de la naşterea Sf. Paul, Pontiful i-a dat Patriarhului Daniel, la sfârşitul întâlnirii, un volum intitulat „Codex Pauli”. Conform Vatican News, volumul de 424 de pagini este îmbogăţit de o minuţioasă selecţie de chenare, frize, miniaturi şi ilustraţii, provenind din manuscrise din diferite perioade, păstrate la Abaţia Sfântul Paul din afara Zidurilor, în special din Biblia Carolingiană, păstrată de peste o mie de ani de călugării benedictini. Coperta volumului este îmbrăcată în piele albă, de viţel şi ornamentată cu opt mici panouri din bronz, ce reproduc detalii ale Porţii Bizantine a Abaţiei Sfântul Paul din afara Zidurilor. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 668, Ultimul acces: 2026-09-23 02:30:20
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
