Secretarul de stat al Vaticanului despre vizita Papei în România[2019-05-29]Cardinalul Pietro ParolinMari aşteptări în România privitor la venirea Papei. Sfântul Părinte – explică în ajunul plecării Cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat, în interviul acordat lui Massimiliano Menichetti pentru Vatican News – va duce un mesaj de încurajare şi unitate, călcând pe urmele Papei Ioan Paul al II-lea, care a făcut o călătorie istorică aici în 1999. Motoul oficial al vizitei, care va avea o puternică amprentă mariană, este: „Să mergem împreună”. – Cu ce spirit se pregăteşte Papa de plecare? – Plecarea va avea loc în ziua în care Biserica latină celebrează Vizita Mariei; Maria care porneşte în călătorie pentru a merge să o slujească pe verişoara Elisabeta. Deci şi motoul care caracterizează această călătorie a Papei, are o puternică amprentă mariană. Este o mergere împreună conform stilului Preasfintei Fecioare, un stil făcut din umilinţă, din slujire, din caritate, faţă de verişoară şi de cei mai nevoiaşi. Mi se pare că Papa porneşte tocmai cu această atitudine, cu acest spirit: vrea să devină pelerin pentru a împărtăşi drumul acelor comunităţi creştine, pe cel al comunităţii civile, al societăţii din România; vrea să fie păstor pentru a încuraja în credinţă pe fraţii săi şi pe surorile sale, ţinând cont şi de bogăţia exprimărilor şi a riturilor care caracterizează Biserica din România. Şi vrea să devină martor al carităţii, mai ales faţă de tineri, invitându-i să favorizeze mereu acea cultură a întâlnirii, aşa cum spune el, care permite cu adevărat întâlnirea împreună într-un moment istoric în care prevalează în schimb dezbinările şi contrapunerile. Mi se pare că acesta este spiritul cu care Sfântul Părinte intenţionează să facă această călătorie. – Întâlnirea cu comunitatea latină şi greco-catolică într-o ţară cu majoritate ortodoxă. O călătorie pastorală, dar care va avea şi un puternic impuls ecumenic. – Da, şi aceasta este o caracteristică ce marchează puternic această călătorie. Să ne amintim că tocmai în urmă cu douăzeci de ani, în mai 1999, mergea în România Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea. A fost o călătorie pe care o putem defini istorică, pentru că a deschis porţile şi pentru vizita în alte ţări cu majoritate ortodoxă. Toţi ne amintim strigătul care s-a înălţat din piaţă: „Unitate! Unitate!” Acela a fost cu siguranţă un prim pas, un pas fundamental. Călătoria Papei de astăzi se situează cam pe acelaşi calapod; vrea să fie un alt pas înainte în acest sens, lucrând – întocmai – pentru ecumenism. Mi se pare că din punct de vedere ecumenic trebuie subliniate două lucruri: o primă realitate este aceea a României ca răscruce unde se întâlnesc Europa orientală şi cea occidentală, o punte între diferitele realităţi, aşa cum arată şi patrimoniul ei artistic foarte bogat; al doilea lucru este aspectul mărturiei comune. Deja a fost un ecumenism, acela pe care Papa îl numeşte un ecumenism al sângelui, adică credincioşi care aparţineau fie Bisericii Catolice, fie Bisericii Ortodoxe, care au suferit sub regimul ateist care a călcat în picioare libertatea religioasă şi drepturile credincioşilor. Deci au realizat deja o unitate în suferinţă, în martiriu. Noi sperăm că aceşti fraţi ai noştri care sunt deja în cer ca să se bucure de gloria lui Dumnezeu după ce au suferit pe pământ, să poată ajuta pentru a continua acest drum. Un semn frumos va fi acela al rugăciunii Tatăl Nostru între Papa şi Patriarhul ortodox al României. – Papa va fi îmbrăţişat în sanctuarul marian de la Şumuleu-Ciuc îndeosebi de minoritatea maghiară, concentrată în Transilvania. Există unii care vorbesc, un pic provocator, despre o călătorie în călătorie. Aşa este? – În România putem folosi o altă imagine pe care a folosit-o deja Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea când a vorbit despre grădina Maicii Domnului, în sensul unei grădini variate. Există diferite comunităţi: să ne gândim la catolicii care sunt latinii de diferite limbi: română, maghiară, poloneză, croată… apoi există comunitatea armeană, marea majoritatea care este constituită din ortodocşi şi diferite etnii, între care cea maghiară, care constituie o prezenţă semnificativă. Cred că toţi cunoaştem sensibilitatea Papei, apelul său continuu la respectarea diferitelor componente, a tradiţiilor, a culturilor, a obiceiurilor fiecărei realităţi, în cadrul unităţii unei ţări. Cred că Papa va face un apel în acest sens, adică la respect în cadrul unităţii ţării. Şi în Sanctuarul în care va merge, acest apel va răsuna deosebit de puternic; un apel de a merge împreună, aşa cum spune motoul acestei călătorii, depăşind diviziunile istorice şi întâlnindu-se toţi în unitatea credinţei împărtăşite. – Aţi anticipat: Papa Francisc va fi în România la 20 de ani după vizita Papei Ioan Paul al II-lea. Astăzi ţara este inserată cu speranţă într-o Europă abia ieşită din alegeri. Ce mesaj duce Papa? – Cred că Papa duce un mesaj de încurajare. România a trăit momente dificile în istoria ei: ocupaţia străină, lunga perioadă de ateism… Din 2007 a devenit parte a Uniunii Europene şi a dat o contribuţie însemnată, pornind de la patrimoniul său cultural. Recent la Sibiu a fost o întâlnire în care a fost scoasă în evidenţă importanţa păcii, a perioadei lungi de pace asigurate de Uniunea Europeană, prosperitatea şi progresul pe care aceasta le-a comportat. Papa va aminti desigur valorile de la baza acestei Europe precum şi rădăcinile creştine, pentru că aceste valori – demnitatea persoanei, solidaritatea – îşi au temelia cea mai fermă tocmai în patrimoniul creştin a cărui purtătoare este şi România. Deci va fi o încurajare pentru a continua să îşi aducă propria contribuţie la construirea acestei Europe care, sperăm, să devină tot mai solidă, întemeiată pe valori fundamentale care sunt valorile creştine. (material L’Osservatore Romano, tradus de pr. Mihai Pătraşcu pentru InfoSapientia.ro) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 683, Ultimul acces: 2026-09-20 22:12:30
|
Timp total: 0.03s...
[]:1