© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.05s...
Refacerea Catedralei Notre-Dame să respecte finalitatea ei religioasă şi cultuală[2019-07-09]Notre Dame„Starea actuală a Catedralei Notre-Dame din Paris şi lucrările de restaurare şi de reconstrucţie ne presează să punem în evidenţă caracterul central al dimensiunii ei cultuale”, a spus Mons. Francesco Follo, observatorul permanent al Sfântului Scaun la UNESCO, intervenind la cea de-a 43-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniul Cultural şi Natural Mondial. Lucrările sesiunii au avut loc la Baku, în Azerbaidjan, pe 4 iulie 2019. Prezentând contribuţia Sfântului Scaun pe tema Catedralei Notre-Dame din Paris, grav afectată de incendiul din 15 aprilie a.c., Mons. Follo a amintit cuvintele Papei Francisc adresate a doua zi după incendiu Arhiepiscopului de Paris, Mons. Michel Aupetit. „Catedrala Notre-Dame”, spunea cu speranţă Sfântul Părinte în telegrama adresată prelatului francez, „să redevină, graţie lucrărilor de reconstrucţie şi prin mobilizarea tuturor, acel frumos scrin din inima cetăţii, semn al credinţei celor care au ridicat-o, biserica-mamă a Diecezei voastre, patrimoniu arhitectural şi spiritual al Parisului, Franţei şi umanităţii”. „Starea ei actuală şi lucrările de restaurare şi de reconstrucţie care sunt prevăzute”, a reluat Mons. Follo, „ne presează să punem în evidenţă caracterul central al dimensiunii ei cultuale, ca resort al cuvintelor şi imaginilor folosite de Arhiepiscopul Parisului, Mons. Aupetit, câteva zile după incendiu: «Un alt lucru care uneşte catedrala şi persoana umană este ungerea pe care o pot primi pentru a manifesta o transcendenţă, o prezenţă divină care le conferă un caracter sacru».” „Restaurarea şi reconstrucţia Catedralei, dar şi a celorlalte bunuri de interes religios protejate de UNESCO”, a spus în continuare observatorul Sfântului Scaun, „implică «reconstituirea originii unei opere» regăsind «faptul generator care i-a creat semnificaţia» (Romano Guardini)”. De aceea, „este prioritar a lua în calcul necesităţile de cult şi de practici care sunt legate de Catedrală şi care trebuie să continue să fie exercitate. Este de importanţă crucială salvgardarea acestei semnificaţii. La Catedrală sunt conectate şi interdependente, pe de o parte, viaţa religioasă şi formele în care aceasta se exprimă, iar pe de alta, cultul şi structurile care se referă la acesta: elementele care vor fi reconstruite trebuie să răspundă finalităţii pentru care edificiul a fost realizat. Într-adevăr, forma îşi păstrează şi transmite frumuseţea sa numai dacă aderă la finalitatea proprie astfel încât să păstreze lizibilitatea identităţii sale.” „Omul”, a remarcat Mons. Follo, „nu se mărgineşte să trăiască pe pământ, el locuind pământul de o manieră poetică (Hölderlin): nu atât pentru că este un visător, ci pentru că prin poiesis, adică prin construcţia creatoare, transformă un spaţiu într-un Loc. Prin urmare, pentru comunitatea creştinilor care vor să se întoarcă la Catedrală, este necesar să se redea nu numai un bun cultural, dar şi un Loc unde să fie posibilă experienţa semnificaţiei sale şi experienţa credinţei pe care au avut-o cei care l-au edificat.” În cuvântul său, observatorul Sf. Scaun a amintit că un cunoscut teoretician al restaurării, C. Bardi, spunea că „un restaurator trebuie să pună în lucru toate procedurile care, fără alterare şi fără adăugare, asigură şi păstrează opera pentru cultura viitorului”. În această perspectivă, a încheiat Mons. Follo, „urarea Sfântului Scaun este ca edificiul Catedralei Notre-Dame din Paris să fie redat celor care cred, celor care nu cred şi generaţiilor viitoare în conformitate cu principiul potrivit căruia salvgardarea patrimoniului cultural, inclusiv fundamentala sa dimensiune religioasă, este o condiţie esenţială a valorificării sale.” Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 732, Ultimul acces: 2026-09-26 13:37:04
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
