Mănăstirea Putna – 550 de ani înălțați la cer și dăruiți Preasfintei Treimi - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Știri și Evenimente

Mănăstirea Putna – 550 de ani înălțați la cer și dăruiți Preasfintei Treimi

[2019-09-01]
de Iulian Dumitrașcu

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul aniversării a 550 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna (3 septembrie 1469), duminică, 1 septembrie 2019:
În ziua a treia din luna septembrie a anului 1469, a fost sfințită Mănăstirea Putna, prima ctitorie a slăvitului voievod Ștefan cel Mare.
Deci, în anul acesta (2019) se împlinesc 550 de ani de existență a acestui măreț așezământ de cult și de cultură românească. 550 de ani de rugăciune și de veghe, de osteneală și de sfințire a vieții monahilor și a credincioșilor pelerini, de luminare a celor vii și de pomenire a celor adormiți în Domnul!
Îmbinând cultul și cultura, această mănăstire a avut, de-a lungul timpului, școli de miniaturiști, de caligrafi și de pictori renumiți.
În 550 de ani de existență, Mănăstirea Putna a cunoscut vremuri de bucurie și vremuri de suferință. Din porunca Sfântului Voievod, mănăstirea a fost pictată în interior și în exterior. De asemenea, ea a primit din partea ctitorului danii și moșii pentru a dăinui peste timp, mai ales după trecerea ctitorului la viața veșnică, fapt care s-a petrecut în ziua de 2 iulie 1504.
De atunci, mormântul domnitorului din biserică devine loc de pioasă cinstire a sa și simbol al unității de credință și de neam.
Mai târziu, însă, mănăstirea suferă multe pagube din cauza cutremurelor și a năvălirii turcilor și tătarilor car au jefuit-o ori au incendiat-o. Din cauza aceasta, între anii 1653-1662, biserica mănăstirii este rezidită din temelii de către Domnitorii Moldovei Vasile Lupu, Gheorghe Ștefan și Istrate Dabija.
Apoi, în 1691, ostașii regelui polon Ioan Sobieski incendiază și jefuiesc mănăstirea. În secolul următor, după luptele dintre ruși, turci și tătari desfășurate pe teritoriul Moldovei, rușii jefuiesc mănăstirea.
Însă, între anii 1756-1760, prin grija Mitropolitului Iacob Putneanul, se desfășoară ample lucrări de restaurare a mănăstirii, la care au contribuit unii boieri din Moldova și din țara Românească.
În anul 1775, Nordul Moldovei intră în componența Imperiului Austriac și va purta numele de Bucovina (Țara Fagilor). Toate mănăstirile sunt închise, cu excepția a trei mănăstiri: Putna, Sucevița și Dragomirna, iar numărul monahilor este redus la 25 pentru fiecare mănăstire.
Moșiile mănăstirilor au fost reunite în Fondul Bisericesc al Bucovinei. Cu sprijinul acestui Fond Bisericesc, la Mănăstirea Putna se desfășoară lucrări de reconstrucție și extindere între anii 1852-1856, iar în anul 1882 este construit actualul turn-clopotniță.
În anul 1871, în zilele de 14-16 august, a avut loc la Mănăstirea Putna prima serbare a românilor din toate provinciile românești și primul congres al studenților români, la care s-a discutat despre necesitatea unirii tuturor românilor.
La serbarea organizată la Mănăstirea Putna de către Mihai Eminescu și Ioan Slavici, au participat 3.000 de studenți români. Mihai Eminescu a numit Mănăstirea Putna „Ierusalimul neamului românesc”, adică un loc sfânt care cheamă pe toți românii la unitate de credință și de neam.
În anii 1901-1902, Mănăstirea Putna a fost restaurată, iar în anul 1904 are loc aici comemorarea a 400 de ani de la trecerea la viața veșnică a Domnitorului Ștefan cel Mare.
În anul 1911, a fost amenajat aici primul muzeu având ca exponate odoare ale mănăstirii, iar în anul 1925, unele dintre aceste odoare au fost expuse la Paris în cadrul unei Expoziții de artă românească veche și nouă.
Câteva broderii de mare valoare din muzeul Mănăstirii Putna au fost expuse și anul acesta, 2019, la Muzeul Luvru din Paris, în cadrul Expoziției „Broderii liturgice de tradiție bizantină din România”.
În pofida multor restricții, în timpul comunismului, Mănăstirea Putna a fost pentru mulți vizitatori o școală de evlavie creștină și de patriotism românesc, prin înțelepciunea și curajul unor părinți monahi care erau ghizii mănăstirii.
Între anii 1982-1988, în plin regim comunist, harnicul mitropolit Teoctist al Moldovei și Sucevei (viitorul Patriarh al României) a construit în incinta mănăstirii impunătoarea „Casa domneasc㔠pe locul Casei ștefaniene, cu sprijinul financiar al Arhiepiscopiei Iașilor și al Mănăstirii Putna.
La doi ani și jumătate după căderea regimului comunist, în ziua de 2 iulie 1992, a avut loc un eveniment de o solemnitate și o bucurie deosebite, și anume: proclamarea canonizării Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, înscris în rândul sfinților de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa de lucru din 19-20 iunie 1992.
Un moment asemănător a avut loc în ziua de 14 mai 2017, când a fost proclamată canonizarea Sfinților Putneni: Sfântul Ierarh Iacob Putneanul și ucenicii săi: Cuvioșii Părinți Sila, Paisie și Natan, solemnitate organizată cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Pimen și cu osârdia Părintelui Stareț Arhimandritul Melchisedec Velnic.
Bogatele activități liturgice, culturale și patriotice, organizate sistematic în ultimul timp de această sfântă mănăstire, ne arată că Mănăstirea Putna, ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei, a fost, atât în vremuri bune, cât și în vremuri grele, o candelă vie a unității de credință și neam a poporului român.
Binecuvintează, Doamne, sufletele ctitorilor, binefăcătorilor, slujitorilor și închinătorilor acestei mănăstiri, care s-au rugat aici de-a lungul veacurilor!
Binecuvintează, Doamne, cu pace și bucurie, pe toți cei prezenți în aceste zile la Mănăstirea Putna, spre a prăznui împlinirea a 550 de ani de la sfințirea acesteia; 550 de ani înălțați la cer și dăruiți Preasfintei Treimi ca ofrandă a credinței și iubirii poporului român purtător de Cruce și de Înviere de-a lungul veacurilor!
Cu aleasă prețuire și părintești binecuvântări,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 635, Ultimul acces: 2026-08-04 14:09:13