Omagierea Fericitului Iuliu Hossu, de 1 decembrie 2019, la Cluj[2019-12-04]Ziua de 1 decembrie 2019, zi însorită de duminică, a fost prilej de sărbătoare şi comemorare a făuritorilor Marii Uniri şi la Cluj-Napoca. În prima parte a zilei celei de-a 101-a aniversări a Marii Uniri, Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, cu un sobor de preoţi, între care preoţi vicari şi consilieri eparhiali, diaconi şi studenţi seminarişti, s-au rugat la statuia Episcopului Iuliu Hossu, vestitorul Marii Uniri şi cel dintâi Cardinal al neamului românesc, fericit martir pentru credinţă, monument inaugurat în ajunul aniversării Centenarului Unirii, la 30 noiembrie 2018, în faţa Catedralei greco-catolice Schimbarea la Faţă, în care şi marele Arhiereu a slujit.Au fost de faţă Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, ing. Ioan Aurel Cherecheş, prefectul jud. Cluj, reprezentanţi ai Armatei Române, autorităţi locale şi centrale, reprezentanţi ai familiei Cardinalului Iuliu Hossu şi un mare număr de credincioşi. Rugăciunea a fost urmată de intonarea Imnului României, şi apoi PS Florentin a evocat momentul de la 1 Decembrie 1918, când, în faţa mulţimilor entuziaste, Episcopul Iuliu Hossu rostea „o doxologie sub inspiraţia momentului”, proclamând şi consfinţind „‘de acum înainte o Românie Mare, întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu şi credinţa poporului Său’, cum răsuna glasul limpede al tânărului Episcop de Gherla, atunci la numai 33 de ani, pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia”. Preasfinţia Sa a continuat: „ne aflăm aici, în faţa Catedralei Schimbarea la Faţă, biserica în care a păstorit primul Cardinal al neamului românesc şi, putem spune, erou al naţiunii, declarat fericit martir pentru credinţă în acest an, la 2 iunie. Timp de 18 ani a parcurs drumul, pe jos, cu bucurie, de la Episcopie la Catedrala lui ‘cea scumpă’, 18 ani de arhipăstorire, în care a învăţat credincioşii nu numai prin cuvânt ci şi prin exemplul şi trăirea vieţii sale. Dacă la 1 decembrie 1918 era aclamat de mulţimile de peste 100.000 de români adunaţi pentru a decide soarta poporului transilvănean, după doar 30 de ani, la 1 decembrie 1948, era înlăturat violent din funcţia sa, şi, împreună cu Biserica Greco-Catolică pe care o slujea, aruncat la periferiile istoriei, scos din memoria colectivă a poporului român”. „A rămas, însă, la fel de iubitor faţă de popor şi faţă de neam, deşi cei care îl persecutau erau fraţi ai săi. I-a considerat fraţi până la sfârşit, privindu-i cu iubire, dar şi cu dreptate, cerând repunerea în drepturi, conform Constituţiei, a Bisericii care era încă persecutată şi răspunzând ferm în credinţă tuturor ispititorilor, cu acel moto care va rămâne înscris pe veci în sufletele noastre: ‘Credinţa noastră este viaţa noastră!'” Preasfinţia Sa a continuat cu fermitate: „Biserica Greco-Catolică nu are de ce să îşi plece capul cu ruşine în faţa istoriei, dimpotrivă, Biserica Română Unită a pregătit drumul spre Marea Unire de la 1918, prin formarea umană, spirituală şi culturală, a tuturor transilvănenilor, indiferent de confesiune, la lumina valorilor autentice ale iubirii faţă de Biserică şi neam. ‘Şcolile Blajului şi Şcoala Ardeleană au aprins flacăra conştiinţei de neam şi a dezideratului unităţii naţionale pe care vicisitudinile vremurilor nu au putut să o stingă’, scria foarte frumos Mircea Eliade”. De aceea, „rădăcinile formării conştiinţei naţionale a poporului român din Transilvania trebuie căutate în ‘pământul sfânt al Blajului’, scria Nicolae Iorga. Iată de ce întâiul Cardinal al neamului românesc, care a plecat la Domnul la 85 de ani, fiind încă în arest la mănăstirea ortodoxă Căldăruşani, descria itinerariul Marii Uniri spunând: ‘Dacă nu era Unirea de la 1700, nu era nici Marea Adunare de la Blaj din 1848, la care s-a strigat Noi vrem să ne unim cu ţara, şi fără acestea nu era nici Marea Unire de la 1918′”. Preasfinţia Sa a adresat, cu acest prilej, şi „un gând pios de recunoştinţă către făuritorii Marii Uniri, care nu sunt doar cei pe care astăzi îi omagiem, ci ne gândim la seria tuturor Episcopilor, începând de la Inochentie Micu şi până la Cardinalul Iuliu Hossu”. A încheiat cu un mesaj de mulţumire: „Aş dori să adresez un cuvânt de mulţumire instituţiei primarului urbei noastre şi mă bucur că ne onorează cu prezenţa domnul primar Emil Boc, cel care acum un an a binevoit să ridice acest monument şi, împreună, am avut bucuria de a-l binecuvânta. Este monumentul primului Cardinal şi Fericit martir al Neamului Românesc, realizat foarte frumos de sculptorul Ilarion Voinea”. După aceste cuvinte, în timp ce se cânta Imnul Martirilor – care s-a cântat şi în prezenţa Sfântului Părinte în ziua beatificării Episcopilor martiri, la 2 iunie 2019, la Blaj – primarul Clujului şi Episcopul de Cluj-Gherla au aşezat coroane de flori, în numele oraşului şi în numele Bisericii, în faţa statuii Episcopului Iuliu Hossu, reprezentat ca vestitor al Marii Uniri, cu actul Rezoluţiei în mâna stângă şi cu mâna dreaptă aşezată pe piept, în semnul rugăciunii şi al iubirii de neam şi ţară. După depunerea de coroane de flori la statuia Cardinalului, a urmat Sfânta Liturghie arhierească în Catedrala Schimbarea la Faţă, cu imaginea Episcopului Iuliu Hossu aşezată, în semn de cinstire, în faţa sfântului altar. După sfânta jertfă liturgică, vocea fericitului Arhiereu vestitor al Unirii s-a făcut auzită, din nou, recitind Rezoluţia Unirii „cu glas scăzut, dar cu neîmbătrânită dragostea de atunci [din 1 decembrie 1918]” – cum însuşi afirmă în preţioasa înregistrare. În timp de încă răsunau în Catedrală memorabilele cuvinte de la Marea Unire, afară, pe toată strada Eroilor şi în Piaţa Avram Iancu, clujenii s-au adunat pentru ceremonia oficială de Ziua Naţională şi pentru defilarea cu tehnică militară şi de intervenţie. S-a apreciat că numărul celor prezenţi la festivităţile Zilei Naţionale 2019, la Cluj, a depăşit cifra de 100.000 – astfel, prin participare, „Alba Iulia din 1918” s-a mutat în această zi la Cluj, prin amploarea manifestărilor organizate de oficialităţile oraşului. Episcopul Iuliu Hossu a fost din nou omagiat şi la încheierea programului Zilei Naţionale, printr-o nouă proiecţie – după recenta avanpremieră -, la Cinematograful „Victoria”, a filmului regizorului Nicolae Mărgineanu, „Cardinalul”. Sala cinematografului a fost plină la orele de după lăsarea întunericului, când în oraşul animat încă de mulţime se aprindeau luminiţele de Crăciun. Realizatori ai filmului s-au aflat în mijlocul spectatorilor şi cu acest prilej, între ei regizorul Nicolae Mărgineanu, actorul Ovidiu Crişan de la Teatrul Naţional din Cluj şi maestrul Cornel Ţăranu, autorul coloanei sonore a filmului. Între spectatori au fost atât preoţi ortodocşi cât şi preoţi greco-catolici, membri ai familiei Cardinalului Iuliu Hossu precum şi fii şi nepoţi de foşti deţinuţi politici, greco-catolici şi ortodocşi, cum mai mulţi dintre ei s-au prezentat, la final, la sesiunea de întrebări şi răspunsuri, bogată în intervenţii şi care s-ar fi prelungit dacă în sală nu era programată o nouă proiecţie. Preasfinţia Sa Florentin, fiind de faţă, a adresat spectatorilor câteva cuvinte, vorbind despre martiriu pe baza definiţiei date de Sf. Ioan Paul al II-lea: „martiriul este acea iubire pe care o are o persoană faţă de Dumnezeu, încât este mai presus de propria viaţă”. A amintit că în anul 1973, când s-a făcut publică numirea de Cardinal in pectore a Episcopului Iuliu Hossu, în Consistoriul de atunci, Sf. Papă Paul al VI-lea îl numea „Episcop daco-român de Cluj-Gherla, un far al fidelităţii în credinţă”. A descris, apoi, cum lumina acestui „far” s-a aprins şi străluceşte tot mai mult, printr-o înlănţuire, defel întâmplătoare, de evenimente. A dat exemplu, pentru anul 2019: „În 7-8 martie a fost deshumarea Cardinalului din Cimitirul Bellu – Bucureşti; în 19 martie – la sărbătoarea Sfântului Iosif, patronul Eparhiei de Cluj-Gherla, a fost încheierea procesului de beatificare; şi la 25 martie, de Bunavestire, a urmat anunţul vizitei Papei Francisc, cu beatificarea martirilor, la Blaj”. Urmare a succesului filmului „Cardinalul”, de Nicolae Mărgineanu, la Cluj-Napoca, şi mai ales datorită interesului deosebit manifestat de clujeni în seara Zilei Naţionale a României, 1 decembrie 2019, Cinematograful Victoria (B-dul Eroilor nr. 51) a programat noi proiecţii: sâmbătă, 7 decembrie 2019, de la ora 15; luni, 9 decembrie 2019, de la ora 17.30; miercuri, 11 decembrie 2019, de la ora 20. Biletele pot fi achiziţionate de la casieria cinematografului sau online: www.cinemavictoria.ro/rezervari. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 867, Ultimul acces: 2026-09-24 17:55:29
|
Timp total: 0.05s...
[]:1