Ziua mondială de luptă împotriva durerii: 11 octombrie

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Ziua mondială de luptă împotriva durerii: 11 octombrie

[2020-10-11]

de Iulian Dumitraşcu

Ziua de 11 octombrie a fost declarată Ziua mondială de luptă împotriva durerii, începând cu anul 2004.
Iniţiativa a luat naştere în urma unei reuniuni a Congresului de Oncologie, desfăşurat la Istanbul, şi a preşedintelui Asociaţiei Mondiale de Studiere a Durerii, Sir Michael Bount.
Etimologie
Cuvântul „durere” derivă, în limba română din latinescul „dolor”; în terminologia utilizată în terapia durerii se mai folosesc termeni ce derivă din rădăcina indo-europeană „algo”, care la greci (algeo) definea durerea fizică (nevralgie, hiperalgezie, analgezie), rădăcina „angh” (din greacă, latină şi sanscrită – intră în constituţia cuvintelor angină, anxietate) şi rădăcina „spao” (din lb. greacă, spasm).
Dacă pentru durere se mai foloseşte şi sinonimul „algie”, pentru suprimarea durerii, în limba română se foloseşte cuvântul „analgezie” (an-fără, algos-durere) şi algeziologie pentru disciplina care studiază durearea şi tratarea sa.
Cum se manifestă?
Durerea este senzaţia neplăcută care se manifestă sub diferite forme: arsură, înţepătură, întindere. Diversitatea durerii şi faptul că ea ar fi întotdeauna subiectivă explică faptul că e dificil să se propună o definiţie satisfăcătoare. Această noţiune acoperă, în fapt, o multitudine de experienţe distincte, care variază după diferite criterii senzoriale şi afective.
Conform Asociaţiei Internaţionale pentru Studiul Durerii, discutând cu cineva care suferă o durere cronică, cel mai des este adresată întrebarea: „Cum suporţi durerea?”.
Nu există măsurători obiective pentru durere. Putem şti că o persoană „are durere” doar pe baza afirmaţiilor sau acţiunilor sale. Aceste acţiuni pot fi măsurate obiectiv, dar aceste măsurători nu pot să evalueze evenimentele care au dus la apariţia lor.
Durerea sufletească
În afară de durerea fizică, oamenii au adesea şi dureri sufleteşti. Nu de puţine ori oamenii dezvoltă afecţiuni care nu pot fi tratate clinic, dar în acest caz rugăciunea şi pocăinţa pot deveni remediul împotriva durerii.
Patriarhul accentuează adesea în predicile sale că atunci când durerea omului se află la limita răbdării, Dumnezeu intervine cu milostivirea Sa.
„Îi este milă de orice om îndurerat; Hristos cunoaşte suferinţa fiecărui om, dar şi măsura răbdării lui”.
Părintele Patriarh îndeamnă să nu neglijăm durerea aproapelui, ci să devenim sprijin pentru cei de lângă noi şi să nu fim indiferenţi.
„Când vedem în jurul nostru, oameni îndureraţi să mergem spre ei, să nu aşteptăm să ne cheme, deoarece nici Hristos nu a fost chemat în Nain, ci s-a dus acolo deoarece durerea era copleşitoare”.
„Uneori oamenii înduraţi care nu au fost consolaţi la timp să dea un sens durerii lor s-au descumpănit sufleteşte”.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 570, Ultimul acces: 2026-07-31 17:20:42

Timp total: 0.03s...

[]:1