Ctitorul unirii Basarabiei cu România a fost pomenit la mormântul său de la Bârnova[2021-03-28]de Gheorghe AnghelIon Inculeț a fost pomenit sâmbătă, la împlinirea a 103 ani de la Unirea Basarabiei cu România, la Biserica din Bârnova unde este înmormântat. El a fost președintele Sfatului Țării, organism care a votat unirea cu România în data de 27 martie 1918. Dăm slavă lui Dumnezeu pentru toate. Ne aflăm aici la Bârnova unde se află mormântul binecuvântat al celui mai important personaj din Sfatul Țării, robul lui dumnezeu Ioan, loc care amintește de acel an de grație al națiunii române. Am gândit de bine ca să săvârșim astăzi Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie aici, lângă această sfântă biserică, lângă mormântul ctitorului unirii, a spus Înaltpreasfnțitul Părinte Teofan. Slujba a fost oficiată de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei împreună cu Episcopul Basarabiei de Sud. Înaltpreasfinția Sa a precizat că Sfânta Liturghie a fost săvârșită ca prinos de mulțumire adus lui Dumnezeu pentru momentul istoric de acum 103 ani. El a explicat că tot contextul politic nu a fost favorabil, însă cu ajutorul divin s-a realizat unirea. Totul era împotrivă, dar prin mila lui Dumnezeu de sus și prin bărbați puternici de jos, din stânga și din dreapta Prutului, imposibilul, nesperatul au devenit realitate. Preasfințitul Părinte Veniamin a reamintit că la începutul secolului 20, situația în Basarabia nu era tocmai favorabilă românilor, deoarece în toate instituțiile se vorbea în limba rusă, toate publicațiile erau în rusă. Însă totul s-a schimbat prin implicarea unor oameni inimoși care au ținut să promoveze din nou identitatea românească în acel spațiu. În 1906 a apărut prima publicație românească, Basarabia, apoi alte câteva publicații care au contribuit la crearea unui curent unionist de redeșteptare națională și de promovare a spiritualității neamului nostru. Iată că la începutul secolului al douăzecilea o mână de clerici, intelectuali și oameni politici au decis, cu frică de Dumnezeu și cu dorința binelui țării lor, ca să unească această provincie românească cu Țara Mamă, a spus ierarhul. Ierarhul a reamintit câteva nume de clerici care au avut o contribuție importantă în actul unirii. Printre reprezentanții de seamă au fost câțiva clerici. Aici aș aminti pe Arhimandritul Gurie Grosu, care mai târziu a devenit Mitropolit al Basarabiei, pe arhim. Dionisie Erhan care a devenit Episcop al cetății Albe Ismail, pe preotul Alexandru Baltaga, pe preotul Alexei Mateevici și pe alți clerici care cu multă dăruire au promovat cultura și limba română arătând că trebuie să respectăm pe deoparte principiile canonice, pe de altă parte dreptul istoric firesc și dorința poporului de a fi într-o singură țară în Regatul României, a spus Preasfinția Sa. La final, autoritățile din România și Republica Moldova au depus coroane de flori la mormântul lui Ion Inculeț. Ion Inculeț Ion Inculeț s-a născut la 5 aprilie 1884, la Răzeni, Basarabia. Este absolvent al Seminarului Teologic din Chișinău (1906) și al Facultății de Științe din Sankt Petersburg (1911), specializarea fizică-matematică. În data de 21 noiembrie este ales în unanimitate președinte al Sfatului Țării, organismul care va prelua oficial conducerea Basarabiei. Din această poziție va declara independența Republicii Democratice Moldovenești (ianuarie 1918), iar în 27 martie 1918 va semna Rezoluția unirii cu România, adoptată cu 86 de voturi pentru, 3 contra și 36 abțineri, în prezența primului ministru român Alexandru Marghiloman. Inculeț a trecut la Domnul, ca urmare a unui atac de cord, în seara de 19 noiembrie 1940, la București. A fost înmormântat în Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova, aflată la periferia municipiului Iași. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 675, Ultimul acces: 2026-05-31 11:13:39
|
Timp total: 0,35s...
[]:1