Să înţelegem postul ca şcoală a libertăţii şi a sfinţirii: Ne hrănim cu lumină, spune Patriarhul Daniel - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Să înţelegem postul ca şcoală a libertăţii şi a sfinţirii: Ne hrănim cu lumină, spune Patriarhul Daniel

[2022-03-06]
de Sorin Ioniţe

În Duminica Lăsatului sec de brânză, Patriarhul României a explicat de ce postul nu trebuie înţeles ca o sumă de restricţii, ci ca o şcoală a libertăţii de a iubi pe Dumnezeu. Părintele Patriarh a spus că postul este ofrandă şi act de intimitate, apoi a subliniat că cine posteşte dar nu se roagă, nu se bucură. Totodată, a arătat şi latura biologică a postului când creştinul consumă alimente rezultate din fotosinteză şi se hrăneşte, practic, cu lumină.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.
PF Daniel în Paraclisul „Sf. M. Mc. Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, 6 martie 2022. ©Ziarul Lumina
În prima parte a predicii, Patriarhul Daniel a subliniat că „pentru a intra în perioada Postului Sfintelor Paşti avem nevoie de smerenia dobândită prin iertarea greşelilor semenilor noştri”, apoi a continuat prin a explica importanţa postului în relaţia personală a omului cu Dumnezeu.
„Evanghelia ne spune că postul este foarte important dacă este făcut cu smerenie, fără dorinţa de a fi lăudaţi de oameni: ‹Când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală›. Adică să nu smolească faţa, ci s-o spele. Să nu se arate trist, ci bucuros. Să nu se arate oamenilor că posteşte, având o figură posomorâtă, ci că este cu faţă curată, adică doreşte să comunice cu ceilalţi în mod firesc, nu să atragă atenţia asupra lui ca şi când ceva nefiresc s-a întâmplat”.
„Această smerenie şi această discreţie ne arată că postul trebuie făcut mai întâi din evlavie sau iubire faţă de Dumnezeu. Este un act de intimitate, este un act de ofrandă, de jertfă duhovnicească de sine”.
Ce se jertfeşte în post?
„Omul, care e dependent în viaţa sa trupească, biologică de lucrurile materiale limitate şi trecătoare, renunţă fie la cantitatea lor, fie la felurile foarte gustoase sau atrăgătoare şi arată că atunci când posteşte şi se roagă intens, comuniunea cu Dumnezeu este hrana lui duhovnicească şi relaţia sa de comuniune prin rugăciune este mai importantă decât hrana materială”.
„Când postim, postim pentru că iubim pe Dumnezeu mai mult decât darurile Lui trecătoare şi necesare pentru hrana trupului. Cu alte cuvinte, prin post se arată iubirea postitorului faţă de Dumnezeu Creatorul. Se arată că dorinţa de a vorbi cu Dumnezeu şi de a se hrăni din iubirea lui Dumnezeu, care se transmite omului prin rugăciune, este mai importantă decât alipirea exagerată, pătimaşă şi lacomă faţă de lucrurile materiale limitate şi trecătoare”.
„În concluzie, putem spune că postul ne arată acest adevăr: că omul postitor iubeşte mai mult pe Dăruitor decât darurile Sale”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Baza postului este rugăciunea
„În această perioadă, Biserica a rânduit ca hrana creştinului ortodox să fie din produse vegetale. Nu se renunţă la hrană totalmente, ci se diminuează cantitatea şi se folosesc alimente de origine vegetală care predispun organismul mai mult la rugăciune, la trezvie duhovnicească şi îl ajută pe om să facă metanii mai multe, să se smerească pe sine şi să se pocăiască”.
„Starea de post e însoţită de pocăinţă, dar atât baza postului, cât şi baza pocăinţei este rugăciunea. Cine posteşte şi nu se roagă, nu se bucură, nu se înduhovniceşte”.
„Cine posteşte doar pentru a păstra silueta nu face o lucrare duhovnicească, ci una de igienă, de estetică. De aceea, e foarte important în această perioadă ca hrana de origine vegetală să fie unită cu mai multă rugăciune”, a insistat Patriarhul, amintind cuvintele Sfântului Vasile cel Mare: „Slăbim trupul, dar întărim sufletul, diminuăm patimile şi întărim dorinţa de comuniune cu Dumnezeu”.
„Deci, când diminuăm hrana, fie cantitativ, fie ca formă atunci trebuie să sporim hrana duhovnicească. Nu rămâne nicio pagubă. Se diminuează cele materiale, dar se amplifică cele spirituale. De aceea se cere: mai multă rugăciune, mai multă citire a Sfintei Scripturi şi mai multă hrană duhovnicească prin spovedanie şi împărtăşanie mai deasă. Se echivalează diminuarea hranei materiale cu sporirea celei duhovniceşti”.
Ne hrănim cu lumină trupul şi sufletul
„Produsele de origine vegetală sunt rezultate din procesul de fotosinteză. Cu alte cuvinte, toate produsele vegetale sunt rezultatul acumulării luminii de la soare în plante şi de aceea noi, în această perioadă, ne hrănim cu lumină. Integrăm în corpul nostru lumina de la soare concentrată în vegetale”, a spus Patriarhul Daniel.
„Iar ca simbol al faptului că în această perioadă a postului consumăm numai produse vegetale, sporim şi lumina harului din suflet prin sporirea activităţilor spirituale, prin rugăciune mai multă, prin citirea Sfintei Scripturi şi a scrierilor sfinţilor, prin convorbiri duhovniceşti şi prin împărtăşire mai deasă”.
„Deci, iată cum adunăm lumină de la soare în trupul nostru şi adunăm lumină de la Soarele Hristos în sufletul nostru!”.
„De aceea oamenii postitori, în general, sunt oameni care adună comori de lumină duhovnicească în sufletul lor şi acestea sunt comorile de rugăciune, de citire a Sfintei Scripturi, din Sfintele Taine şi din faptele bune. Acestea sunt comorile pe care nu le mai fură nimeni pentru că sunt adunate în suflet şi vor rămâne ca lumină în veşnicie după trecerea omului din viaţa pământească la viaţa cerească”.
Să postim de bucate şi de păcate!
„Sfinţii Părinţi pun accent nu numai pe partea înfrânării de la bucate, ci şi de la păcate”, a continuat Părintele Patriarh şi a citat cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur care spune că „toate membrele corpului nostru trebuie să postească prin înfrânare de la priviri păcătoase, cuvinte păcătoase, gesturi şi fapte păcătoase”.
„Deci, trebuie să postim de bucate şi de păcate. Trebuie să controlăm privirile, gândurile, cuvintele, faptele. Şcoala aceasta a postului este o şcoală de sfinţire, de înduhovnicire”.
Oamenii postitori se bucură
„De aceea, cine a înţeles perioada postului nu ca sumă de restricţii, care duc la crispare şi tristeţe, ci ca pe o şcoală a libertăţii de a iubi pe Dumnezeu Dăruitorul mai mult decât darurile Sale limitate şi trecătoare, se bucură”.
„Oamenii postitori se bucură pentru că ei simt că primesc în schimb, pentru jertfelnicia lor, prezenţa însăşi a Duhului Sfânt în viaţa lor. Iar darurile obţinute în timpul postului sunt florile cu care noi întâmpinăm pe Domnul la Intrarea în Ierusalim. Florile credinţei, florile nevoinţelor”, a spus la finalul predicii sale Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Postul Sfintelor Paşti începe luni, 7 martie. Sărbătoarea Intrării Domnului face trecerea de la Postul cel de 40 de zile al Sfintelor Paşti la intrarea în Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale lui Hristos, care este o perioadă de pregătire duhovnicească legată mai direct de Taina Crucii şi Învierii Domnului.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 806, Ultimul acces: 2026-09-24 05:06:22