© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Patriarhul României: Canonul Sfântului Andrei Criteanul este o şcoală de pocăinţă[2022-03-07]de Diac. Iulian Dumitraşcu„Canonul Sfântului Andrei Criteanul este o şcoală de pocăinţă, în mod special pentru pocăinţa nu doar a persoanei, individului, ci şi a comunităţii aflată în rugăciune şi stare de pocăinţă”, a afirmat luni Patriarhul României. Canonul cel Mare Patriarhul Daniel a oficiat în Paraclisul „Sf. M. Mc. Gheorghe” al Reşedinţei Patriarhale slujba Pavecerniţei Mari, în cadrul căreia a citit prima parte a Canonului cel Mare. Preafericirea Sa a explicat ce conţine această slujbă specifică pentru Postul Paştilor. „Din punct de vedere teologic şi duhovnicesc, această slujbă conţine o meditaţie, un dialog al omului păcătos care se pocăieşte cu propria sa conştiinţă, pornind de la texte din Sfânta Scriptură, în care sunt arătaţi oameni păcătoşi care s-au pocăit şi oameni păcătoşi care nu s-au pocăit”. „Ne arată oameni păcătoşi cu oameni drepţi şi ne îndeamnă să urmăm pocăinţa celor care au fost păcătoşi, dar au regretat păcatele lor şi au cerut iertare de la Dumnezeu şi să urmăm pilda sau vieţuirea drepţilor din Sfânta Scriptură şi mai ales din Vechiul Testament”. Către sfârşitul slujbei Canonului cel Mare, a adăugat Patriarhul, „sunt daţi ca exemplu Sfinţii Apostoli, iar mai târziu a fost adăugată şi o cântare în cinstea Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca”. Canonul Sfântului Andrei Criteanul se citeşte în patru părţi în primele patru zile din Postul Mare, în cadrul Pavecerniţei Mari, şi integral în miercurea din săptămâna a 5-a. Rugăciunea Sf. Efrem Sirul În a doua parte a cuvântului Său, Părintele Patriarh a vorbit despre rugăciunea „Doamne şi Stăpânul vieţii mele…” a Sfântului Efrem Sirul, de asemenea specifică Postului Mare. „Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul conţine patru cereri prin care I se cere lui Dumnezeu să nu-l stăpânească pe om duhul patimilor. Rugăciunea este însoţită de câte trei metanii mari şi de douăsprezece închinăciuni în timpul cărora se rostesc în taină patru stihuri”. „Aceste douăsprezece închinăciuni înseamnă repetarea a patru versete sub formă de rugăciune: Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului, inspirată din rugăciunea vameşului; apoi Dumnezeule, curăţeşte‑mă pe mine, păcătosul, care repetă rugăciunea leprosului; Cel ce m‑ai zidit, Dumnezeule, mântuieşte‑mă, rugăciunea psalmistului; Fără de număr am greşit, Doamne, iartă‑mă, rugăciunea Fiului risipitor. După cele 12 închinăciuni, preotul mai rosteşte o dată rugăciunea Sfântului Efrem Sirul fără întrerupere, iar la sfârşit face o singură metanie mare”. Patriarhul Daniel a valorificat cuvintele Protos. Petroniu Tănase de la Schitul românesc Prodromu, referitoare la rugăciunea „Doamne şi Stăpânul vieţii mele…”. „Protos. Petroniu Tănase de la Schitul românesc Prodromu a scris într-o carte a sa, Uşile pocăinţei, o tâlcuire foarte profundă a rugăciunii Sfântului Efrem Sirul, spunând că rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este Epicleza Liturghiei Pocăinţei”. „De luni până vineri, inclusiv, toate slujbele din Biserică, când preoţii sunt îmbrăcaţi în haine cernite şi toată comunitatea, cler şi credincioşi mireni, face metanii mari şi mici, toate slujbele acestea, nevoinţele acestea la un loc se numesc liturghia pocăinţei, iar rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este epicleza sau invocarea Duhului Sfânt, dar nu asupra pâinii şi vinului, cum se realizează în Liturghia euharistică, ci asupra persoanei umane care se roagă, pentru că toate aceste nevoinţe ale postului unit cu pocăinţa arată că este vorba de o ofrandă de sine”, a precizat Preafericirea Sa. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 864, Ultimul acces: 2026-09-24 06:19:07
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
