© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Ziua Tineretului 2022 în Decanatul de Iaşi[2022-05-10]Data de 7 mai 2022 a fost realmente definiţia bucuriei şi a împărtăşirii pentru că, odată cu apariţia razelor de primăvară, tinerii Diecezei de Iaşi s-au deschis ca nişte bobocei în căldura Zilei Tineretului, celebrată anul acesta la nivel decanal. La Iaşi, sărbătoarea a făcut să răsune atât curtea, cât şi subsolul, precum şi, bineînţeles, toată Catedrala „Sfânta Fecioară Maria, Regină”.Începând cu ora 9.00, curtea Catedralei a îmbrăţişat cu nerăbdare cei aproximativ 200 de participanţi cu ochii mari, zâmbetul pe buze şi entuziasmul vizibil la nivelul picioarelor nerăbdătoare, astfel ca la ora 9.30 mult aşteptatul program să înceapă. Ar fi putut părea că doar incredibilii noştri prezentatori, Ana-Maria Tălmăcel şi Alin Adam, au fost ultimii care s-au trezit, făcându-şi intrarea cu un videoclip ingenios care a dat alarma de trezire şi înviorare întregii săli. Părintele David Eduard Cristian, responsabil cu pastoraţia tineretului la nivelul Decanatului de Iaşi, ne-a ghidat cu bucurie prin tot parcursul zilei, începând, desigur, cu izvorul oricărei bucurii autentice şi anume, rugăciunea. Mai apoi, după ce ne-am dezmorţit oasele cu ajutorul câtorva bansuri, a urmat un moment de formare, al cărui îndrumător a fost părintele Marian Blaj, care a pus punctul pe „i” şi a ţintit direct la sursa sloganului acestei zile: „Ridicându-se, Maria s-a dus în grabă” (Lc 1,39). Astfel, la această cateheză, părintele a ales să scoată de la noi cele mai autentice gânduri şi mărturii, noi reuşind în acest mod să ne întărim reciproc prin împărtăşirea minunilor din viaţa de fiecare zi, a principiilor care ne ghidează în lume. La întrebări precum: „De ce ar trebui să îl mărturisim pe Cristos?” sau „Ce ne împiedică să facem aceasta, de fapt?”, răspunsurile date au fost unele adânc împlântate în viaţă, iar în acest mod cateheza-moment de formare a devenit cateheza-moment de întremare spirituală vie. Printre concluzii se numără şi îndemnurile către tineri ca, asemenea Mariei, modelul ascultării active a şoaptei divine, ei să fie protagoniştii schimbării şi să nu se mulţumească să supravieţuiască cu sufletul anesteziat. Pentru ca sămânţa curajului, plantată la cateheză, să rodească mai departe, am avut grijă să o udăm şi să o hrănim în momentele care au urmat, mai exact la nivelul grupurilor de împărtăşire. Aceste grupuri au fost formate în medie din 10 persoane care, sub îndrumarea unui coordonator, au încercat să extragă esenţa mesajului zilei răspunzând la întrebări precum „Ce înseamnă pentru tine îndemnul Ridică-te?”, „Ce ar trebui să se schimbe în Biserică, Dieceză, parohie, astfel încât tinerii să fie mai aproape de Cristos şi de Biserică?” şi „Când şi cum reuşim să spunem ce este important pentru noi?” Astfel, fie că am stat în liniştea subsolului, fie că am stat la grotă la picioarele Sfintei Fecioare Maria, la umbra bustului lui Anton Durcovici sau în alte puncte ale Catedralei, toate grupurile au aprofundat acest îndemn de a merge în grabă oriunde ne trimite Cristos, discutând la modul cel mai practic şi aplicabil cum se poate face aceasta. Sfânta Liturghie ce a urmat a fost animată de corul „Jubilate” împreună cu corul tinerilor Catedralei, care au făcut ca rugăciunea noastră, deşi zdravănă, să se înalţe şi să ne înalţe direct în cerul inimii străpunse. De asemenea, predica pr. Marian Blaj a pornit de la greutatea unui pahar cu apă. Am ajuns împreună la concluzia că, pentru a ne afecta aceasta, greutatea lui absolută nici nu contează, ci contează cât de mult este ţinut în mână. Din nou, atât Fecioara Maria, cât şi Sfânta Elizabeta sunt cele care ne învaţă să lăsăm paharul din mână şi să ne încredinţăm total dătătorului apei vieţii prin excelenţă, şi anume Tatălui nostru atotputernic. Momentele care au urmat au fost unele de destindere şi admiraţie datorită unor tineri frumoşi care au decis să ne îmbogăţească prin cântece, dansuri, piese de teatru. La finalul zilei, în urma unei tombole a cărei condiţie a fost postarea unei poze cu hashtagul #ZT2022, premiul cel mare a fost câştigat de parohia din Săveni. Pentru încheiere, ultimul obiectiv a fost vizitarea Catedralei vechi, eveniment ghidat de paroh, pr. Daniel Iacobuţ. Am descoperit împreună referinţa edenică a florilor ce îmbogăţesc pereţii Catedralei-mamă şi am mers apoi în procesiune pe urmele „rădăcinilor” vieţii noastre bisericeşti diecezane, şi anume, după ce ne-am închinat în faţa tabernacolului, am vizitat mormintele episcopilor predecesori. În concluzie, mulţumim în primul rând Domnului pentru binecuvântarea acestei zile însorite din absolut toate punctele de vedere, pr. Marian Blaj, precum şi voluntarilor şi tuturor celor care au dat din coate cu mult spor pentru ca această zi să fie un succes. Iar un gând special de mulţumire îl îndreptăm către pr. David Eduard Cristian, care şi-a pus atât mâinile cât şi inima la dispoziţia noastră, a tuturor, organizând şi ghidând evenimentul cu măiestrie şi drag! Îi purtăm pe toţi în rugăciunile noastre şi ne dorim ca Dumnezeu să îi întărească şi să îi susţină mereu cu îmbrăţişarea Sa. (Bianca Munteanu pentru Ercis.ro) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 544, Ultimul acces: 2026-09-23 13:51:27
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
