Patriarhul României: Omul plin de sine nu mai face loc în sufletul său nici harului lui Dumnezeu, nici iubirii faţă de semeni

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul României: Omul plin de sine nu mai face loc în sufletul său nici harului lui Dumnezeu, nici iubirii faţă de semeni

[2023-02-05]

de Diac. Iulian Dumitraşcu

Patriarhul României a reflectat la textul evanghelic al primei duminici din perioada Triodului, numită şi a Vameşului şi a Fariseului.
Smerenie şi fapte bune
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că, în esenţă, această duminică îndeamnă la unirea faptei bune cu smerenia.
„Duminica Vameşului şi Fariseului are în centru rugăciunea smerită. Prin această duminică, Evanghelia vrea să ne spună că Dumnezeu primeşte numai rugăciunea smerită. Cântările acestei duminici spun foarte clar că Dumnezeu nu primeşte gândurile trufaşe şi nu îndepărtează suspinurile pocăinţei”.
„Cele două personaje pomenite astăzi sunt fariseul care se roagă cu trufie şi vameşul care se roagă la templul din Ierusalim cu smerenie. Prima concluzie pe care ne-o oferă citirea Evangheliei este aceasta că Dumnezeu preferă rugăciunea vameşului păcătos, dar smerit şi nu rugăciunea fariseului moral, dar mândru”.
„Însă, cântările Utreniei, mai ales a 5-a cântare, face o sinteză şi anume, spune că noi trebuie să luăm ceea ce e bun de la fiecare, şi de la fariseu şi de la vameş, şi să respingem ceea ce este rău şi la fariseu şi la vameş”.
„Putem spune că evanghelia de astăzi ne îndeamnă să săvârşim fapte bune, dar să rămânem în starea de smerenie”.
”Evanghelia ne arată drama omului virtuos
Potrivit Preafericirii Sale, „omul trufaş, plin de sine, nu mai face loc în sufletul său nici harului lui Dumnezeu, nici iubirii faţă de semeni”.
Modul în care se roagă fariseul şi vameşul arată două stări sufleteşti deosebite, a precizat Patriarhul în cuvântul rostit duminică în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reşedinţei Patriarhale.
Atitudinea sufletului se vede şi din comportamentul trupului, a afirmat Patriarhul Daniel.
„Fariseul trufaş se ruga stând drept în faţa lui Dumnezeu, pe când vameşul smerit avea privirea spre pământ şi cu suspinuri de pocăinţă cerea doar atât: Dumnezeule, fii milostiv mie păcătosului”.
„Rugăciunea egoistă a fariseului, care are în centrul ei numai sinele celui care se roagă, este foarte neplăcută lui Dumnezeu, deoarece nu conţine iubire smerită, ci trufaşă. Pentru că omul devine autosuficient, harul lui Dumnezeu şi atenţia arătată celor din jur nu mai au loc în el”.
„În cuvinte foarte simple, Evanghelia ne arată drama omului virtuos, dar mândru, egoist şi arogant, care se iubeşte pe sine şi îi dispreţuieşte pe alţii. În cazul vameşului, îi vedem doar smerenia, el fiind interesat numai de propriile sale păcate”.
„Biserica a rânduit ca această primă duminică din perioada Triodului să aibă în centrul ei rugăciunea smerită, care recunoaşte că faptele bune ale omului se datorează ajutorului lui Dumnezeu cel Bun şi Milostiv”.
„Rugăciunea smerită este şi cea mai realistă: omul recunoaşte că a făcut numai o parte din binele de care era capabil. Omul smerit nu e mulţumit de ceea ce a făcut, ci cere ajutorul lui Dumnezeu pentru a săvârşi tot binele care este necesar”.
„Omul smerit nu îşi atribuie merite sieşi, ci Îi mulţumeşte lui Dumnezeu cel Bun şi milostiv Care îl ajută”, a evidenţiat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Perioada Triodului
Patriarhul Daniel a vorbit şi despre importanţa perioadei Triodului şi, implicit, a duminicilor pregătoare Postului Mare.
„Cele trei săptămâni pregătitoare cu patru duminici, din perioada Triodului, sunt rânduite de biserică pentru a fi o introducere în Postul Sfintelor Paşti. Cele patru duminici sunt: a Vameşului şi a Fariseului, a Întoarcerii Fiului risipitor, Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi şi Duminica Izgonirii lui Adam din Rai”.
„Perioada Triodului este o perioadă de rugăciune mai intensă, de ascultare sau citire a Sfintei Scripturi mai mult decât de obicei. Este o perioadă de spovedanie şi împărtăşire euharistică mai deasă, dar şi de milostenie arătată mai des celor nevoiaşi. Perioada Triodului ne arată că este necesară o intensificare a vieţii duhovniceşti”.
„Cele patru duminici pregătitoare din perioada Triodului ne arată care sunt virtuţile principale ce trebuie cultivate în timpul perioadei Triodului şi mai ales în timpul postului de şase săptămâni, încununat cu săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului”.
„Cele patru lucrări mari cultivate în timpul Postului Mare sunt rugăciunea smerită, pocăinţa sinceră, milostenia generoasă şi postirea sau înfrânarea, pentru că aceste lucrări de înnoire şi de curăţire a sufletului sunt bazate pe Sfânta Scriptură şi pe experienţa sfinţilor şi a Bisericii”, a menţionat Preafericirea Sa.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 463, Ultimul acces: 2026-07-18 07:13:17

Timp total: 0.04s...

[]:1