Mesajul Patriarhului Daniel la Adunarea festivă „Centenarul Constituţiei României Întregite” (Text integral)

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Mesajul Patriarhului Daniel la Adunarea festivă „Centenarul Constituţiei României Întregite” (Text integral)

[2023-03-27]

de Sorin Ioniţe

Patriarhul Daniel a participat luni la Adunarea festivă „Centenarul Constituţiei României Întregite (1923-2023)”, eveniment organizat de Curtea Constituţională a României, luni, la Palatul Parlamentului.
În cuvântul adresat cu această ocazie, Preafericirea Sa a amintit importanţa legii fundamentale adoptate în 1923 pentru viaţa ecelzială.
Aniversare solemnă a Constituţiei României din anul 1923
Ne exprimăm bucuria de a participa în Palatul Parlamentului la Adunarea festivă Centenarul Constituţiei României Întregite (1923-2023), pentru a omagia pe cei care au adoptat prima Constituţie după Marea Unire de la 1918.
Marile schimbări din istoria unei ţări generează şi modificări ale Legii fundamentale, modificări care decurg din noile realităţi şi creează premisele unor importante evoluţii ulterioare în toate sferele societăţii.
Astfel, obţinerea independenţei României în anul 1878 a dus la proclamarea Regatului României în anul 1881, iar pe plan bisericesc, a făcut posibilă recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române în anul 1885.
Întregirea României în anul 1918 şi recunoaşterea internaţională a acesteia au dus la adoptarea unei noi Constituţii în anul 1923 şi la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române, care reunea pe toţi românii ortodocşi, la rang de Patriarhat (1925).
Valorificarea Marii Uniri de la 1918 în viaţa societăţii româneşti s-a făcut şi prin noua Constituţie. Pentru Biserica Ortodoxă Română marile noutăţi aduse de Legea fundamentală din 1923 au fost:
Enunţarea constituţională a participării ierarhilor, clericilor şi mirenilor la organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române (1/3 clerici şi 2/3 mireni), după modelul Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, în perioada 1868-1918;
Anunţarea a două legi organice: o lege specială, privind Biserica Ortodoxă Română, care „va statornici principiile fundamentale ale acestei organizaţii unitare, precum şi modalitatea după care Biserica îşi va reglementa, conduce şi administra, prin organele sale proprii şi sub controlul Statului, chestiunile sale religioase, culturale, fundaţionale şi epitropeşti” (art. 22 alin. 7), şi o a doua lege, vizând „raporturile dintre diferitele culte şi Stat” (art. 22 alin 10), respectiv Legea cultelor din anul 1928.
Între drepturile fundamentale garantate de către Constituţia României din anul 1923 au fost libertatea conştiinţei şi libertatea şi protecţiunea cultelor, enunţate de articolul 22.
În condiţii de libertate, Statul şi Biserica pot contribui, fiecare potrivit propriilor competenţe, la apărarea demnităţii persoanei umane, promovarea libertăţii şi a responsabilităţii omului, precum şi la realizarea dreptăţii şi solidarităţii sociale în viaţa poporului român.
Constituţia din anul 1923 a avut şi rolul de a integra România, din punct de vedere politic, cultural şi al drepturilor omului, în marea familie a statelor civilizate, în Europa naţiunilor. Promovarea vieţii religioase şi a libertăţii de religie apărea ca o obligaţie de prim rang a României Întregite, în condiţiile în care, după apariţia Uniunii Sovietice, România se afla la graniţa lumii libere şi reunea cea mai numeroasă populaţie creştină ortodoxă care îşi putea manifesta nestingherit credinţa.
Principiile nobile proclamate de Constituţia din anul 1923 au avut de înfruntat regimurile autoritare sau dictatoriale care au culminat cu instalarea regimului comunist în România în 1945 şi abrogarea acestei Constituţii în anul 1948.
Reamintim, cu acest prilej, că în anul 1866 prima Constituţie a Românie a fost votată într-o sală aparţinând Mitropoliei Ţării Româneşti, iar începând de la Constituţia din 1923 toate Constituţiile României au fost votate în clădirea construită în 1908 pe Dealul Mitropoliei, actualmente Palatul Patriarhiei.
La acest ceas aniversar pentru România şi Curtea Constituţională a României, ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvinteze lucrările acestei adunări solemne şi să dăruiască tuturor celor prezenţi sănătate, pace şi bucurie, precum şi mult ajutor în toată lucrarea folositoare vieţii şi demnităţii poporului român.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 398, Ultimul acces: 2026-07-26 08:06:49

Timp total: 0.03s...

[1]:1