Maica Onisifora Isăilă, una dintre cele mai vârstnice vieţuitoare de la Văratec, a fost condusă pe ultimul drum pământesc[2024-01-04]de Ştefana TotorceaLa Mănăstirea Văratec din judeţul Neamţ a fost oficiată miercuri slujba Înmormântării Maicii Onisifora Isăilă, una dintre cele mai vârstnice membre ale obştii. Slujba a fost oficiată de un sobor din care au făcut parte stareţi din Arhiepiscopia Iaşilor: Arhim. Teofil Timişag, stareţul Mănăstirii Gorovei; Arhim. Teodosie Pleşca, stareţul Mănăstirii Zosin; Protos. Siluan Antoci, stareţul Mănăstirii „Sf. Cruce” – Brusturi. Pe lângă numeroşi credincioşi, la înmormântare au fost prezente şi stareţe din eparhie: Stravofora Maria Magdalena Gherghina, stareţa Mănăstirii Dragomirna, şi Stavofora Iosefina Giosanu, stareţa Mănăstirii Văratec. După oficierea Slujbei de Înmormântare, a fost evocată personalitatea monahiei Onisifora prin două cuvântări. Obştea Mănăstirii Văratec a condus-o pe ultimul drum pământesc pe Maica Onisifora Isăilă miercuri, 3 ianuarie 2024. Sursa foto: Mănăstirea Văratec Arhimandritul Teodosie Pleşca a scos în evidenţă modelul de trăire duhovnicească pe care l-a urmat îndeaproape Monahia Onisifora. Părintele a subliniat că maica Onisifora avea toate calităţile unui monah autentic: răbdare, ascultare, modestie: „Avea un canon de rugăciune strict, iar pentru primirea Sfintei Împărtăşanii se pregătea printr-un post negru de trei zile”. Protos. Siluan Antoci a mărturisit că a cunoscut parcursul duhovnicesc al maicii Onisifora, a cărei personalitate a reliefat-o într-un interviu publicat în lucrarea „Monahii ortodoxe purtătoare de lumină în întunericul comunist”, apărută la Editura Doxologia în 2010. Stareţul Mănăstirii „Sf. Cruce” – Brusturi a prezentat şi un amănunt inedit din viaţa monahiei, pe care, din ascultare şi respect faţă de suferinţa ei, nu a dorit să-l publice în trecut. Astfel, stareţul a spus că întreaga viaţă a maicii a fost asociată cu mănăstirea, motiv pentru care Dumnezeu a înzestrat-o cu o cunoaştere duhovnicească deosebită. „Noi am trecut prin sita rară a încercărilor, dar sfinţiile voastre veţi trece prin sita deasă a încercărilor. Nu ştim când, atunci când va binevoi Dumnezeu”, spunea maica Onisifora. „Cu ochii în lacrimi, monahii, preoţi şi apropiaţi ai mănăstirii s-au rugat pentru odihna veşnică a Monahiei. Cu toţii şi-au adus aminte de chipul cald şi rugător, smerenia care i-a caracterizat întreaga viaţă, ascultarea desfăşurată în deplină discreţie şi iubirea pe care o arăta pentru vieţuirea monahală”, a transmis, pentru Basilica.ro, Protos. Siluan Antoci. De asemenea, într-un scurt necrolog publicat la Doxologia.ro, Stavr. Iosefina Giosanu, stareţa Mănăstirii Văratec, scrie: „A plecat în veşnicie cu metanierul în mână, cu rugăciunea pe buze şi cu ochii aţintiţi către icoana Maicii Domnului şi a Sfintei Treimi, către care avea mare evlavie”. O tundere în monahism aşteptată 25 de ani Maica Onisifora Isăilă s-a născut în 19 octombrie 1928, la Mălini, judeţul Suceava, primind la Botez numele de Ana. A urmat şapte clase în comuna natală, iar pe 7 noiembrie 1942, la vârsta de 14 ani, a intrat în obştea Mănăstirii Văratec. În 1951, s-a înscris la cursurile Seminarului de la Mănăstirea Agapia, pe care l-a absolvit în 1956. După decretul 410 din 26 octombrie 1959, prin care regimul comunist alunga personalul monahal tânăr din mănăstiri, a fost nevoită să se retragă din viaţa monahală. Au urmat şapte ani de pribegie, din care trei petrecuţi la Târgu Neamţ, unde a lucrat într-o fabrică, şi alţi patru la Mănăstirea Dragomirna, unde a avut ascultările de secretară, magazioneră şi economă. În 1967, de sărbătoarea Sfintei Parascheva, s-a întors la Mănăstirea Văratec, unde a fost tunsă în monahism în 24 august 1968. Pentru mult timp a făcut ascultarea de paraclisieră. Ultimii 16 ani i-a petrecut în chilie din cauza unor suferinţe. S-a mutat la cele veşnice în 31 decembrie 2023. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 405, Ultimul acces: 2026-06-24 19:07:16
|
Timp total: 0.03s...
[]:1