39 de ani de la o decizie tristă: Demolarea Mănăstirii Văcărești[2024-01-09]de Sorin IonițeÎn data de 9 ianuarie 1985 s-a luat hotârârea demolării Ansamblului mănăstiresc Văcărești. Arhitectul G.M. Cantacuzino afirma despre Mănăstirea Văcărești că este cea mai izbutită ctitorie ortodoxă din părțile de răsărit ale Europei, reprezentând o adevărată chintesență a spiritualității medievale românești. Autoritățile comuniste au considerat că nu este altceva decât un impediment în dezvoltarea orașului, fiind demolată spre a se construi fie un tribunal, fie o sală de sport. Această falnică ctitorie fusese un gând mai vechi al domnitorului Constantin Brâncoveanu, însă martirizarea lui la Constantinopol nu i-a dat răgazul pentru a-l pune în aplicare. Ideea a fost preluată de urmașul său la tron, Nicolae Mavrocordat, un domn venit în țară și considerat ulterior primul fanariot pe tronul Țării Românești, precizează istoricul Adrian Nicolae Petcu. În 1730, Nicolae Mavrocordat a trecut la cele veșnice, iar opera ctitoricească a fost continuată de fiul său, Constantin Mavrocordat. Până în 1736 a ridicat pe partea de est a bisericii un frumos paraclis, iar în partea de vest a incintei a adăugat o monumentală curte. În tot acest complex edilitar religios, construit pe o suprafață de 18.000 metri pătrați, funcționau o tiparniță, de sub ale cărei teascuri au fost scoase cărți de mare valoare culturală, o școală de limba elenă, de prestigiu la vremea aceea, dar mai ales o bibliotecă, fără egal în sud-estul Europei, cu multe volume, unele rare, și care s-a risipit spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Perioada de glorie a Mănăstirii Văcărești a apus spre mijlocul secolului al XIX-lea. Din lipsă de spațiu necesar și pentru un tratament adecvat celor de viță boierească, după 1848, revoluționari pașoptiști precum Nicolae Bălcescu, frații Golescu, Brătienii, Ion H. Rădulescu, C. A. Rosetti sau Ion Ghica erau ținuți închiși în încăperile atât de spațioase de la Mănăstirea Văcărești. A fost precedentul creat pentru ca în 1864, la secularizarea provocată de domnitorul Alexandru I. Cuza, Mănăstirea Văcărești să cunoască efectele nefericite ale acesteia. Fiind considerată o mănăstire închinată și care trebuia scoasă de sub acest regim, domnul a transformat-o în închisoare, amintește Adrian Nicolae Petcu. Din acel moment, complexul Văcărești a intrat într-un proces de degradare continuă. Deși avea regim de închisoare, biserica totuși a funcționat. Acest lucru s-a întâmplat până în 1948, când ultimul slujitor al Văcăreștilor, părintele Dumitru Argint (slujea din 17 iulie 1947), era arestat. Mănăstirea a avut acest regim până la dezafectarea spațiului de detenție în anul 1973, deschizându-se astfel posibilitatea pentru restaurarea întregului complex arhitectural. În perioada 1974-1977, un colectiv de specialiști condus de arhitectul Liana Bilciurescu a restaurat partea estică a incintei cu biserica, cutremurul din 1977 afectând-o nesemnificativ. Totuși, după seism, Comisia Monumentelor Istorice a fost desființată, iar șantierul de restaurare de la Văcărești a fost oprit. Istoria Mănăstirii Văcărești avea să se încheie brutal, după vizitarea de către Nicolae Ceaușescu, la 2 decembrie 1984, a zonei din apropierea Dâmboviței vizată pentru sistematizare. Cu această ocazie, el a hotărât ca pe locul mănăstirii să fie amplasat un mare palat al justiției care să găzduiască Ministerul Justiției, Procuratura generală, Tribunalul și alte instanțe. Ulterior, s-a vehiculat ideea ca în locul celor prevăzute de acest proiect să fie ridicat un complex sportiv și pentru congrese. Se pare că ura lui Ceaușescu pentru acest monument se datora detenției pe care o suferise aici în anul 1940. Față de aceasta, ziariști, oameni de cultură, personalități ale vremii, prin memorii la conducerea de partid și de stat, unele chiar la Europa liberă, au cerut salvarea acestui monument de la demolare. Ceaușescu nu s-a lăsat înduplecat. Incinta Mănăstirii Văcărești înainte de demolare. ©Fototeca Ortodoxiei Românești Până la demolarea efectivă a mănăstirii a mai durat doi ani. În prezent, pe locul fostei mănăstiri se află un complex comercial. Muzeul Municipiului București expune fresce recuperate de la Mănăstirea Văcărești. De asemenea, pune la dispoziție un documentar cu imagini de arhivă de pe Calea Văcărești. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 324, Ultimul acces: 2026-04-23 04:27:03
|
Timp total: 0,4s...
[]:1