Anul 2023 în 10 lecţii pentru părinţi şi copii din partea unui pediatru. Bun venit la #LecţiaDeSănătate!

Acasa > Stiri > Arhiva Stiri

Timp stanga: 0.16s...

Ştiri si Evenimente

Anul 2023 în 10 lecţii pentru părinţi şi copii din partea unui pediatru. Bun venit la #LecţiaDeSănătate!

[2024-01-17]

de Ştefana Totorcea

Inaugurăm o nouă rubrică Basilica.ro pe reţelele sociale: #LecţiaDeSănătate. În mod excepţional, prima postare este găzduită pe site, urmând ca, de săptămâna viitoare, să îi urmăriţi pe autorii rubricii în fiecare marţi, pe Facebook.
Rubrica inaugurală, publicată mai jos, este semnată de Dr. Alexandru Voropanov, medic specialist pneumolog pediatru la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti şi asist. univ. Pediatrie la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Capitală.
Alternativ, postările rubricii vor fi semnate de Eliza Cloţea, medic rezident Obstetrică Ginecologie.
Pentru această săptămână, dr. Alexandru Voropanov propune 10 lecţii de sănătate oferite de experienţa anului 2023, care tocmai s-a încheiat.
Vă aşteptăm sugestiile şi comentariile pentru dezvoltarea acestei rubrici în Anul omagial 2024 al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor – şi – de ce nu? – al îngrijirii sănătăţii la orice vârstă şi în orice context.
Redacţia Basilica.ro vă urează multă sănătate în acest sezon de răceală şi gripă şi vă invită să citiţi mai jos articolul scris de dr. Alexandru Voropanov.
Iată cele 10 lucruri pe care un medic tânăr le subliniază la început de an în ceea ce priveşte păstrarea sau, după caz, recâştigarea sănătăţii copilului şi adolescentului:
Anul 2023 în 10 lecţii pentru părinţi şi copii din partea unui pediatru
1. Stop abuzului de antibiotice!
Din păcate, suntem campioni europeni la administrarea de antibiotice. Încă folosim mult prea des şi abuziv antibiotice în tratamentul copiilor. Peste 90% din afecţiunile respiratorii au o etiologie virală, adică un virus, iar tratarea unei viroze respiratorii cu antibiotice nu aduce niciun beneficiu terapeutic. Utilizarea cu prea multă uşurinţă a antibioticelor contribuie la dezvoltarea rezistenţei generale la antibiotice – practic, în timp, printr-o utilizare prea frecventă, antibioticele devin ineficiente.
În acelaşi timp, mai ales la copii, vorbim de multe ori de efecte secundare importante ale administrării antibioticelor. Printre cele mai frecvente efecte secundare ale antibioterapiei la copil se numără diareea, greaţa şi vărsăturile, dar şi erupţiile cutanate sau reacţiile alergice.
Antibioticele produc dezechilibre la nivelul florei bacteriene intestinale, dezechilibre care pot crea probleme pe termen scurt, mediu şi lung. Una dintre complicaţiile acestui dezechilibru la nivel de floră intestinală o reprezintă infecţia fungică (ex: candidozele). Pe scurt, antibioticele nu ar trebui folosite la primele semne de răceală ale copilului, ci doar după consultul medical şi la recomandarea medicului.
2. Expunerea copiilor mici la ecrane este deosebit de dăunătoare!
Expunerea copiilor la ecrane nu reprezintă o soluţie, ci un dezastru. Tot mai multe studii recente ne arată cât de dăunătoare pot fi ecranele în dezvoltarea micuţilor. Ghidurile pediatrice internaţionale interzic expunerea la ecrane a copiilor mai mici de 2 ani şi recomandă maxim 1 oră de expunere la ecrane pentru copii cu vârste între 2 şi 5 ani.
Din păcate, un studiu pe aproape 90.000 de copii demonstrează faptul că majoritatea covârşitoare a copiilor sunt expuşi în faţa ecranelor cu mult peste recomandările medicale internaţionale. Pentru o dezvoltare armonioasă, copiii au nevoie de interacţiune umană, iar folosirea dispozitivelor electronice la vârste prea mici sau pentru durate de timp prea mari reprezintă un real pericol pentru copii.
Printre consecinţele expunerii prelungite la ecrane se numără: probleme cognitive şi de dezvoltare neuropsihomotorie, afecţiuni oculare, tulburări de somn şi de comportament, iar la copilul mai mare: izolare socială, sedentarism, tulburări emoţionale şi de comportament.
Totodată, este demonstrată asocierea dintre expunerea copilului în faţa ecranelor şi deficitul de atenţie sau afecţiuni precum ADHD (tulburare de deficit de atenţie şi hiperactivitate).
3. Tusea este un mecanism de apărare şi (de cele mai multe ori) nu trebuie combătută la copil
Am ales să vorbesc despre tuse, pentru că anul 2023 a fost marcat de sute (poate mii) de decese în rândul copiilor provocate de siropurile de tuse. Tusea este un act reflex (involuntar) al organismului cu rol de eliminare a secreţiilor, corpilor străini sau a iritanţilor din căile respiratorii.
Practic, tusea reprezintă un foarte important mecanism de apărare al organismului împotriva potenţialelor pericole. Similar, febra reprezintă un alt mecanism important de apărare al organismului, care are un rol important în lupta antiinfecţioasă şi care, dacă starea generală a copilului este relativ bună, nu trebuie combătută.
Ca pneumolog pediatru, primesc frecvent solicitarea unui sirop de tuse. În primul rând, antitusivele sunt contraindicate la copilul sub 12 ani. În al doilea rând, medicaţia mucolitică poate fi dăunătoare în cazul copilului mic, care nu ştie să expectoreze şi nu poate elimina secreţiile abundente din căile respiratorii. Marea majoritate a siropurilor de tuse aflate în farmacii nu sunt medicamente, ci suplimente care nu au aprobarea Ministerului Sănătăţii şi care nu sunt suficient studiate.
Deşi atrăgătoare pentru părinţi, fiind aşa-zis „naturale” sau „din plante”, interacţiunile substanţelor componente sunt extrem de rar studiate, şi frecvent pot da reacţii nedorite la pacienţii pediatrici. Dacă dorim totuşi un calmant natural pentru tusea copilului putem folosi mierea (orice variantă preferată de copil) de la vârsta de 1 an.
4. Cum creştem imunitatea copilului?
Această temă cred că reprezintă una din preocupările multor părinţi, din dorinţa de a scăpa de toate virozele pe care cei mici le iau din colectivitate. Cunoaştem cu toţii… 2-3 zile la grădiniţă, 2 săptămâni acasă. Ei bine imunitatea organismului trebuie văzută precum o căsuţă construită din cărămizi şi cu fiecare răceală se mai adaugă o cărămidă la imunitatea copilului.
Este normal şi chiar sănătos ca orice copil să aibă câteva episoade de răceală în fiecare an. Atât timp cât organismul reacţionează prin semne şi simptome la interacţiunea cu agenţii infecţioşi practic avem un răspuns al imunităţii organismului.
Stimularea imunităţii este însă foarte periculoasă. Nu ne putem juca cu imunitatea unui copil pentru că nu ştim ce putem declanşa (mă refer inclusiv la boli autoimune).
Să facem un scurt exerciţiu de imaginaţie: centrul de control al imunităţii este precum centrul de comandă dintr-o centrală nucleară. Putem să intrăm şi să începem să apăsăm aleatoriu pe butoanele din centrul de comandă? Evident că NU.
Mesajul este că imunitatea copilului nu se obţine printr-un sirop, ci printr-un stil de viaţă sănătos: alimentaţie sănătoasă, hidratare adecvată, sport şi somn suficient.
Deficitul de imunitate (imunodeficienţa) este rar şi trebuie suspectat doar în situaţia unor infecţii severe frecvente şi/sau recurente (pneumonii lobare sau complicate, otite perforate, infecţii cutanate persistente), atunci când există infecţii oportuniste (cu bacterii care de obicei nu provoacă probleme) sau când există un istoric clinic sugestiv (diaree cronica, deficit de creştere, deficit nutriţional etc.).
5. Epidemiile anului 2023 în rândul copiilor
Decembrie 2023 a venit cu un val impresionant de cazuri de rujeolă, moment în care a fost declarată epidemie la nivel naţional. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a reacţionat în acelaşi timp la numărul mare de pacienţi infectaţi. Ca pediatru am fost surprins de numărul mare de copii care se prezentau la camera de gardă cu rujeolă.
Rujeola, cunoscută şi sub denumirea de pojar, este o boală infecţioasă, extrem de contagioasă cauzată de virusul rujeolic. Simptomele rujeolei includ febră, erupţie cutanată, tuse, conjunctivită, secreţii nazale, simptome care pot persista timp de 1-2 săptămâni. Complicaţiile rujeolei sunt importante mai ales la copilul mic sau a copiilor cu comorbidităţi (afecţiuni asociate). Printre complicaţii se numără: pneumonia, encefalita, otită medie, leziuni ale corneei cu pierderea vederii, anemie şi trombocitopenie (scăderea numărului de trombocite).
Finalul anului 2023 a venit cu spitale de pediatrie pline de copii cu patologie respiratorie şi cu un nou val epidemic (chiar dacă nedeclarat la nivel naţional) – de gripă.
Gripa este o afecţiune respiratorie cauzată de virusurile gripale. Simptomatologia este foarte sugestivă: febră înaltă, tuse, durere de cap, durere în gât, dureri musculare, secreţii nazale. Astfel diagnosticul se poate pune şi pe baza examenului clinic şi a simptomelor. Este de menţionat că, pentru gripă, spre deosebire de alte infecţii virale, există tratament medicamentos antiviral recomandat (Oseltamivir), dar care are eficienţă importantă doar la administrarea în primele 3 zile de simptome.
Din păcate, ambele epidemii au venit şi cu decese în rândul copiilor. Tocmai de aceea, este important să înţelegem că prevenţia are rolul ei, mai ales dacă vorbim de copilul cu comorbidităţi (afecţiuni asociate).
6. Tulburările din spectrul autist (TSA) sunt în creştere – cum le recunoaştem?
Prevalenţa (numărul de cazuri noi şi vechi) de TSA a crescut în ultimii ani. Conform unui studiu publicat de CDC (Centrul pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor), prevalenţa cazurilor de TSA a ajuns la 1 din 36 de copii în vârstă de 8 ani. Potrivit aceluiaşi studiu băieţii sunt de 4 ori mai afectaţi decât fetele. Cauzele TSA nu sunt complet înţelese, dar cercetările sugerează o combinaţie de factori genetici, neurologici şi de mediu pot favoriza dezvoltarea TSA.
Autismul este o tulburare de dezvoltare care afectează comunicarea, socializarea şi imaginaţia, pe tot parcursul vieţii (nu se vindecă) prezentă de la naştere. Este important să înţelegem că diagnosticul TSA realizat la timp poate contribui la o terapie mai eficientă.
Printre semnele specifice TSA se numără dificultăţile de comunicare, dificultăţi de interacţiune şi joc social, comportamente repetitive sau stereotipe, sensibilitate la stimuli senzoriali şi rezistenţă la schimbare. Diagnosticul şi tratamentul sunt realizate de către specialiştii în psihiatrie pediatrică.
7. Intoxicaţiile – cel mai bine este să le prevenim!
Anul 2023 a adus cu el un număr impresionant de intoxicaţii în rândul copiilor. Cele mai multe accidente s-au întâmplat în rândul copiilor mici, sub vârsta de 5 ani. Copiii trebuie supravegheaţi, iar produsele care sunt periculoase nu trebuie lăsate niciodată la îndemâna copiilor. Printre cele mai frecvente cauze de intoxicaţie la copil se numără: detergenţii, medicamente, produsele caustice, naftalina, produse pe bază de solvenţi.
La nevoie se va apela serviciul de urgenţă 112. Există şi un serviciu telefonic de urgenţă pentru intoxicaţii: TOXAPEL (021 210 61 83) destinat informării populaţiei cu privire la primul ajutor acordat copilului până la sosirea salvării sau până la prezentarea la spital.
Totodată, curiozitatea copiilor în vârstă de până în 3 ani şi faptul că aceştia cunosc lumea prin intermediul tuturor simţurilor, având obiceiul de a duce tot la gură pot conduce la alte tragedii:
Ingestia accidentală de baterii – chiar şi bateriile uzate trebuie depozitate adecvat, leziunile provocate de baterii sunt deosebit de periculoase.
Aspiraţia de corpi străini (mici bucăţi de plastic, biluţe, jucării mici) care pot ajunge la nivel pulmonar (cauză de tuse cronică) sau care pot pune viaţa în pericol, dacă vorbim de înecul prin corp străin (stop respirator).
8. Primul ajutor chiar salvează vieţi!
2023 a fost anul în care am apreciat din nou importanţa pe care o are primul ajutor în salvarea unei vieţi şi ne-am întristat totodată atunci când ceea ce ar fi trebuit nu s-a făcut…
Cazurile în care copii au nevoie de prim ajutor sunt foarte frecvente. De la înecul cu un corp străin la accidente rutiere, intoxicaţii, arsuri, insolaţie şi deshidratare, traumatisme, electrocuţii, hemoragii, fracturi, toate necesită prim ajutor. Majoritatea accidentelor în care sunt implicaţi copii nu sunt în proximitatea spitalelor, ci acasă, la şcoală sau în cadrul activităţilor preferate (sport, înot etc.)
Primul ajutor reprezintă acţiunile imediate ce sunt necesare în caz de accident sau urgenţă medicală. Primul ajutor se învaţă şi trebuie actualizat, iar abilităţile şi deprinderile repetate periodic. Educaţia privind primul ajutor se adresează tuturor, părinţi şi copii deopotrivă. Încurajez atât părinţii cât şi copiii să urmeze cursuri practice de prim ajutor.
Începând cu vârsta de 12 ani, ghidurile internaţionale recomandă ca fiecare copil să primească anual minim 2 ore de prim ajutor. Anumite ţări, cum este Marea Britanie recomandă instruirea în prim ajutor începând cu vârsta de 3 ani.
Acordarea primului ajutor salvează vieţi!
9. Vaparea (vaping) este deosebit de periculoasă
Mulţi adolescenţi alături sau nu de părinţii lor consumă în prezent ţigări electronice. Aceste ţigări electronice sunt comercializate ca fiind mai puţin nocive decât ţigările clasice, dar din păcate realitatea nu confirmă această promisiune.
În lumea medicală au apărut suficiente dovezi în ceea ce priveşte EVALI (E-cigarette or Vaping product use Associated Lung Injury). EVALI reprezintă afectarea pulmonară prin vapare sau ţigări electronice şi poate fi mult mai severă comparativ afectarea dată de ţigările clasice.
Protecţia consumatorilor din România a emis avertismente referitoare la aceste produse. Ceea ce este cel mai îngrijorător este exact numărul mare de decese în rândul tinerilor care vapează.
10. Inteligenţa artificială – cum o folosim?
2023 a fost primul an în care am avut cu toţii la dispoziţie (dacă am dorit) platforme de inteligenţă artificială pe care le puteam întreba absolut orice şi în decurs de câteva secunde primeam un răspuns detaliat şi argumentat. Cu toate acestea, ne punem următoarele întrebări: cum, când şi cât folosim inteligenţa artificială pentru a ghida răspunsuri medicale privind diagnosticul sau tratamentul anumitor afecţiuni.
Poate inteligenţa artificială să înlocuiască un consult medical amănunţit? La acest moment nu şi cel mai probabil nu va putea niciodată examina un copil neastâmpărat care plânge şi dă din picioruşe aşa cum examinează pediatrul cu răbdare. Dar ce face totuşi bine inteligenţa artificială legat de consult?
Ascultă pacientul… Da, dacă descriem suficient de bine şi dacă scriem istoricul detaliat s-ar putea să primim o listă cu cele mai probabile afecţiuni, urmate de recomandarea firească de a consulta un medic.
În acelaşi timp inteligenţa artificială este supusă greşelii, pentru că inevitabil există greşeli în bazele de date pe care le deţine. La urma urmei, greşeala e umană, nu? Tocmai de aceea nu trebuie să ne bazăm doar pe recomandarea inteligenţei artificiale (poate greşi).
Tratamentul nu trebuie iniţiat sau ghidat de inteligenţa artificială. Putem verifica însă anumite informaţii medicale generale, informaţii legate de administrarea medicamentelor, măsuri de igienă şi măsuri de prevenţie a bolilor. Platformelor de inteligenţă artificială le lipsesc examinarea fizică a pacientului, experienţa clinică, relaţionarea şi comunicarea umană empatică.
Mesajul echilibrat ar fi că: putem folosi inteligenţa artificială în mod responsabil, similar unei mari biblioteci informaţionale, conştienţi fiind de limitările acesteia.
✋ Autorul îşi asumă conţinutul articolului, dar sfaturile prezentate nu pot înlocui consultul medical specializat pentru fiecare pacient şi fiecare situaţie.
👉 Vă încurajăm să propuneţi teme pentru #LecţiaDeSănătate şi să ne împărtăşiţi părerea dumneavoastră despre această postare.
Fotomontaj Basilica.ro cu imagine din arhiva personală a dr. Al. Voropanov

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 456, Ultimul acces: 2026-06-24 23:28:34

Timp total: 0.19s...

[]:1