© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.17s...
A fost descoperită una din cele mai vechi biserici ale ucrainenilor din România: O bârnă are trei secole vechime[2024-01-17]de Ştefana TotorceaLa finele anului trecut, istoricul maramureşean Teofil Ivanciuc a descoperit unde se află bârnele seculare din care a fost construită fosta biserică de lemn din Rona de Sus, judeţul Maramureş. Aceasta este una din cele mai vechi biserici ale ucrainenilor din România. Părintele Vicar Nicolae Lauruc a vizitat, împreună cu istoricul, şura de la Muzeul Satului din Sighet, care conţine cele mai vechi bârne ale bisericii, şi i-a înmânat acestuia o Diplomă de Onoare, în numele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. „Să rămână această descoperire un imbold puternic pentru părintele de la Rona de Sus, Cinar Yura, pentru locuitorii din Rona de Sus, pentru intelectualitatea de acolo, şi pentru întregul Vicariat, în a preţui trecutul, cum spune şi psalmistul în psalmul 101, «să se scrie acestea pentru neamul ce va să vină»”, a spus părintele vicar. „Să ştie tinerii noştri că au o istorie foarte bogată. Să fie această zi şi această descoperire spre bucuria Ronei de Sus, spre bucuria Vicariatului şi spre slava lui Dumnezeu.” Părintele Vicar Nicolae Lauruc i-a oferit istoricului maramureşean Teofil Ivanciuc o Diplomă de Onoare, în numele Părintelui Patriarh Daniel, vineri, 12 ianuarie 2024. Foto: Binevestitorul.com Cu acelaşi prilej, Părintele Consilier Marius Lauruc a făcut un interviu cu istoricul despre această descoperire. Istoricul a găsit o parte din lemnele fostei biserici sub forma unei şuri de grajd din apropierea bisericii din Rona. „În Maramureş avem o mulţime de biserici care au fost deconsacrate şi lemnele lor folosite ba la construirea de case, ba la şuri cu grajduri, deci nu este nimic şocant în această situaţie”, a explicat Teofil Ivanciuc. A doua şură, ajunsă la muzeu „Al doilea grup de lemne a fost montat la casa parohială din Rona de Sus, sub forma unei alte şuri, iar această parte a lemnăriei nu se mai află acolo, la faţa locului, ci în Muzeul Satului din Sighet.” „Anul trecut, în 16 noiembrie, făcând o cercetare de teren, am ajuns la Slătioara şi, întotdeauna când treceam prin Slătioara, treceam pe la grajdul cu şură, care este construit din lemnele vechii biserici din Slătioara”, a continuat istoricul. „Proprietarul începuse lucrări masive, cu drujba secţiona lemnele într-o veselie, spunând că el transformă grajdul într-o construcţie mult mai arătoasă, pentru că este prea veche şi urâtă şi îi e ruşine.” O parte din bârnele bisericii au fost identificate, în 16 noiembrie 2023, într-o şură din Slătioara, jud. Maramureş, însemnate cu semnul crucii. Foto: Binevestitorul.com Expertul l-a oprit pe localnic, a alertat autorităţile, iar preţioasele bârne au fost demontate din grajd şi duse la Baia Mare în siguranţă. Atunci, istoricul şi-a amintit că citise într-o monografie că restul bisericuţei s-ar afla la Rona de Sus. Proprietarul de acolo i-a spus că ştia că grajdul lui era o fostă biserică, arătându-i o cruce inscripţionată din interior. Restul bârnelor au fost găsite, punând cap la cap mai multe indicii, în componenţa celei mai masive şuri de la Muzeul Satului din Sighet. „Cheotoarea românească” la sud de Tisa Faptul că nu s-a folosit la bârne îmbinarea „în coadă de rândunică”, ci una mai veche, „cheotoarea românească”, nimeni nu a sesizat că lemnul din şura de la Muzeul din Sighet e făcută din materialul unei biserici. „Dată fiind această îmbinare simplă, care de obicei era folosită la casele oamenilor simpli sau la grajduri, nimeni nu s-a gândit că poate să fie îmbinare de biserică”, a explicat istoricul. Cu acest prilej, s-a dovedit că există biserici de lemn maramureşene la care s-a folosit şi „cheotoarea românească”, o tehnică mai veche decât „coada de rândunică”, din care nu se credea că au mai supravieţuit exemple. Foto: Binevestitorul.com „Apropo, aceste îmbinări par să fie originale, de la şură; o parte dintre ele. Şi celelalte au fost tăiate după acelaşi model. Dar, lumea nu ştie, în Ucraina, în Maramureşul de Nord, există, în picioare, acum, trei biserici vechi, de secol XVI-XVII, XVII-XVIII, cu acest tip de îmbinare.” „Deci, încă un motiv pentru care această biserică este unică şi specială. Nu ştiu să mai existe undeva, în România, o biserică cu acest tip de cheotoare, care, dintr-un anumit punct de vedere, pare simplă, dar este mult mai deosebită, pentru că, iată, face legătura între casă şi biserică”, a subliniat Teofil Ivanciuc. Expertul a mai vorbit despre dimensiunea şi datarea dendrocronologică a lemnelor de la şura din Muzeul Satului, care conţine bârnele bisericii de la Rona de Sus. Părintele Vicar Nicolae Lauruc şi istoricul Teofil Ivanciuc au vizitat vineri, 12 ianuarie 2024, şura din Rona de Sus păstrată la Muzeul Satului din Sighet. Foto: Binevestitorul.com „Dacă mergem să vedem bârnele celor mai vechi biserici, cum ar fi altarul bisericii din Corneşti, care este datat ferm 1515, sau altele, vom vedea, de cele mai multe ori, că bârnele au 80 de inele, 60 de inele, 100 de inele”, a spus Teofil Ivanciuc. Părintele Vicar Nicolae Lauruc şi istoricul Teofil Ivanciuc vineri, 12 ianuarie 2024, la Muzeul Satului din Sighet, jud. Maramureş. Foto: Binevestitorul.com „Ei bine, la Rona există cred că 10 sau 12 bârne care au peste 200 de ani şi este una de 282 de ani, deci 282 de inele. Asta sunt aproape sigur că nu mai există nicăieri în România. E ceva fabulos.” Citeşte interviul integral aici. Vicariatul Ortodox Ucrainean este o unitate administrativ-teritorială dependentă canonic de Patriarhia Română şi dedicată credincioşilor ortodocşi ucraineni care locuiesc în România. Aceştia participă la slujbe oficiate în limba maternă de preoţi ucraineni sau vorbitori de limba ucraineană. În prezent, Vicariatul are sediul la Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 381, Ultimul acces: 2026-06-25 03:16:08
|
Timp total: 0.18s...
[]:1
