© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.07s...
Ziua Culturii, la Academia Română: Biserica a fost unul din factorii principali de promovare a culturii româneşti[2024-01-15]de Sorin Ioniţe„De-a lungul istoriei, Biserica Ortodoxă Română a fost unul din factorii principali de promovare a culturii româneşti, deşi a păstorit în vremuri grele, marcate adesea de năvăliri ale altor popoare asupra ţării sau de lupte fratricide pentru tron, iar uneori de presiunea unor puteri politice străine şi de agresivitatea prozelitistă a unor comunităţi creştine eterodoxe sau a altor religii”, a evidenţiat Patriarhul Daniel de Ziua Culturii Naţionale. Mesajul Preafericirii Sale a fost transmis de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul, la manifestarea comună organizată de Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei. Patriarhul Daniel a reamintit, cu această ocazie, contribuţia Bisericii la promovarea culturii în viaţa poporului român prin înfiinţarea de şcoli, copierea de manuscrise, înfiinţarea de tipografii şi publicarea de cărţi. Totodată, a arătat că „lucrarea Bisericii de promovare a limbii şi culturii româneşti s-a desfăşurat şi în cadrul slujbelor bisericeşti, cu un impact mai general fiind marile sărbători care atrăgeau mulţime de popor, aşa cum sunt hramurile la români. „Opera culturală literară, manuscrisă sau tipărită a Bisericii a fost însoţită de o cultură a tradiţiei orale, manifestată îndeosebi prin slujbele de hram la care aveau acces mulţimi mari de credincioşi”, a explicat Părintele Patriarh precizând că Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Alexandru D. Xenopol şi Ciprian Porumbescu au organizat la Putna, în 1871, „Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni” şi „Primul Congres al Studenţilor Români de Pretutindeni”. Citeşte mesajul integral. „Eminescu, un vizionar” În deschiderea evenimentului, Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, a subliniat că Eminescu a fost „un vizionar”, care „a creat în spiritul poporului său, dar a cunoscut şi armonia popoarelor lumii”. „Nu a scris pentru un loc şi pentru un timp anume. Eminescu a scris pentru nesfârşire. De aceea, ziua naşterii copilului zburdător pe cele dealuri de la Ipoteşti e ziua fastă a destinului acestui popor, proclamată în chip înţelept în cele două state româneşti şi în sufletele românilor de oriunde drept Ziua Culturii Naţionale”. „Românii de pe ambele maluri ale Prutului cinstesc astăzi, împreună, cultura, tradiţiile şi limba” Prezent la eveniment prin intermediul tehnologiei, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu, a îndemnat la „conjugarea, în continuare, a eforturilor pentru a crea cât mai multe punţi de colaborare” pentru „apropia cele două maluri ale Prutului până la dispariţia hotarului impus de interesele geopolitice ale unor regimuri dictatoriale”, potrivit Agerpres. Preşedintele României a transmis un mesaj prin consilierul prezidenţial Sergiu Nistor. „Faptul că românii de pe ambele maluri ale Prutului cinstesc astăzi, împreună, cultura, tradiţiile şi limba din care ea şi-a tras seva puternică reprezintă rodul jertfelor şi al luptei pentru democraţie, fiind totodată dovada triumfului libertăţii, al rezistenţei şi al solidarităţii prin şi pentru cultură”, a arătat Klaus Iohannis. „Cultura rămâne de o relevanţă deosebită pentru întregul proiect european” „Cultura rămâne de o relevanţă deosebită pentru întregul proiect european”, a adăugat preşedintele ţării. „Dialogul intercultural, mişcarea liberă a creatorilor, diversitatea expresiilor culturale, recunoaşterea internaţională a valorii creaţiei contemporane, ca şi cea a bogăţiei patrimoniului nostru cultural sunt consecinţe benefice ale apartenenţei României la Uniunea Europeană. Activităţile industriilor culturale şi creative au înregistrat o creştere semnificativă în ultimii ani, contribuţia lor la produsul intern brut rivalizând cu cea a unor ramuri importante ale economiei”. Citeşte mesajul integral. Prezentă la Academia Română, Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a afirmat că „niciodată cultura română nu a beneficiat de o mai puternică promovare în spaţiul european”. „Patrimoniul nostru cultural este văzut şi admirat de europeni, de oameni din toată lumea, iar noi putem vizita, citi şi admira ceea ce au creat şi creează oameni de cultură din toată lumea. Există deci condiţiile în România pentru a face din generaţia care urmează, o generaţie a culturii. Sunt zeci de mii de copii şi tineri români extraordinari, care trebuie încurajaţi să facă muzică, artă plastică, literatură, teatru sau film, care pot face cultura română relevantă pentru audienţe interne şi internaţionale. Acesta este testul major – apropierea de tânăra generaţie şi sprijinirea ei să facă performanţă!”. Vezi mesajul integral. Un cuvânt de salut al ministrului Educaţiei, Ligia Deca, a fost rostit de secretarul de stat Gigel Paraschiv. Prelegeri ştiinţifice au fost susţinute de Acad. Mircea Martin, membru titular al Academiei Române, şi acad. Mihai Cimpoi, Academia de Ştiinţe a Moldovei. În cadrul evenimentului a fost lansată emisiunea de mărci poştale „Ziua Culturii Naţionale. O prietenie pentru eternitate”, prezentată de Cristina Popescu, director general Romfilatelia. Evenimentul s-a încheiat cu un recital muzical susţinut de violoncelistul Ştefan Cazacu urmat de un moment poetic eminescian al actorilor Gabriel Hriţcu, Vlad Galer, Simona Pustianu şi Ionuţ Nicolae. Evenimentul a fost urmat de vernisarea, la Biblioteca Academiei Române a expoziţiei „Anton Pann – povestea vorbei” şi de concertul susţinut de ansamblul cameral de muzică veche „Anton Pann”, condus de muzicianul Constantin Răileanu. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 392, Ultimul acces: 2026-06-24 17:23:07
|
Timp total: 0.08s...
[]:1
