© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.21s...
51 de ani de la trecerea în veşnicie a lui Alexandru Mironescu[2024-01-20]de Alexandru BobocPe 20 ianuarie se împlinesc 51 de ani de când scriitorul Alexandru Mironescu a trecut la viaţa veşnică. Alexandru Mironescu s-a născut pe 10 iulie 1907 la Tecuci. A studiat la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti între 1922-26 şi a continuat studiile la Paris, iar în 1929 şi-a luat doctoratul la Sorbona. Revenit în ţară, a predat la facultatea pe care o absolvise, însă în 1949 a fost exclus din învăţământul superior deoarece era membru al Rugului aprins şi a devenit profesor la liceu. În 1958 este arestat împreună cu fiul său, Şerban, şi condamnat la 20 de ani de temniţă grea, însă a fost graţiat în 1963. „Concluzia mea, a unei vieţi întregi – îndrăznesc să spun – de întinsă şi bogată experienţă este acesta: Nu se poate trăi fără Dumnezeu!”, mărturisea Alexandru Mironescu în „Floarea de foc”. A fost unul dintre membrii Rugului aprins care a ţinut atât de mult la întâlnirile de la Mănăstirea Antim, încât atunci când regimul ateo-comunist l-a declarat ilegal, Alexandru Mironescu a găzduit în casa sa întâlnirile care nu se mai puteau desfăşura la Antim. Părintele Andrei Scrima menţionează despre Alexandru Mironescu: „Dacă am spune că avea «geniul prieteniei» – şi nu numai pe acesta – nu am exagera nicidecum simţământul confirmat la fiecare întâlnire”. Alexandru Mironescu este descris de membrii grupului de la Antim ca fiind o persoană foarte prietenoasă. A fost prieten bun cu Nicolae Steinhardt, ambii avându-l duhovnic pe Părintele Benedict Ghiuş. De asemenea, a fost foarte apropiat de Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor. Opera lui Alexandru Mironescu Regimul cenzurator din perioada comunistă nu îi permitea scriitorului creştin să îşi publice opera, din contră, a fost închis pentru ideile sale. Multe din scrierile lui au fost publicate post-mortem la aproape jumătate de secol după ce au fost scrise. În perioada interbelică a publicat Spiritul ştiinţific şi Oamenii Nimănui. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a publicat Certitudine şi adevăr şi Limitele cunoaşterii ştiinţifice. După graţierea din 1963 a scris într-un an Floarea de foc publicată în 2001, apoi Kairos publicat în 1996 şi Calea inimii – eseuri în duhul Rugului aprins apărut în 1998. În 2014 a fost publicată prima parte a jurnalului său, Admirabila tăcere, iar doi ani mai târziu La scaunul mărturisirii. Pe 20 ianuarie 1973, Alexandru Mironescu a murit fiind bolnav de cancer, slujba de înmormântare a fost săvârşită de Părintele Benedict Ghiuş. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 436, Ultimul acces: 2026-06-25 00:10:10
|
Timp total: 0.25s...
[]:1
