Romance in istorie: Maria Cutarida-Cratunescu, prima romanca medic, si-a dedicat viata ingrijirii femeilor si copiilor

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,34s...

Ştiri şi Evenimente

Românce în istorie: Maria Cuţarida-Crătunescu, prima româncă medic, şi-a dedicat viaţa îngrijirii femeilor şi copiilor

[2026-02-10]

de Ştefana Totorcea

Marţi se împlinesc 169 de ani de la naşterea Mariei Cuţarida-Crătunescu, prima româncă medic.
Născută la Călăraşi în 10 februarie 1857 şi absolventă a Şcolii Centrale din Bucureşti, a studiat Medicina iniţial la Zürich, Elveţia (1877), apoi la Montpellier, Franţa unde şi-a susţinut licenţa, apoi a urmat pregătirea pentru doctorat la spitalele din Paris.
Studiile
În timp ce se afla la Montpellier, a scris autorităţilor din ţară, care i-au acordat o bursă de studii, deoarece rezultatele ei academice, despre care se scria în presa din ţară, uimeau publicul, nefiind obişnuit ca o femeie să se specializeze în acest domeniu.
Dr. Maria Cuţarida-Crătunescu, prima româncă medic, cu studii în Elveţia şi Franţa. Sursa foto: Adevarul.ro
A luat doctoratul în 1884, cu lucrarea – „Despre hidroree şi valoarea ei semiologică în cancerul corpului uterin”, fiind prima femeie cu o astfel de calificare din toate ţările est-europene.
Spre deosebire de românii plecaţi la studii un veac mai târziu, la finele secolului XX, Maria Cuţarida, devenită prin căsătorie Crătunescu, a revenit în ţară după finalizarea studiilor.
În România s-a confruntat cu anumite prejudecăţi, dar nu a renunţat să construiască în sprijinul femeilor românce.
Şi-a echivalat diploma din străinătate, promovând examenul cu calificativul Magna cum laude. Totuşi, solicitarea ei pentru un post la Spitalul Brâncovenesc i-a fost refuzată.
Şefa secţiei de Ginecologie de la Filantropia
Însă, în 1885, oferea consultaţii gratuite la Spitalul Filantropia din Bucureşti, iar în 1886 a devenit şefa Catedrei de Igienă la Azilul „Elena Doamna”.
În timp, recunoaşterea a venit, însă a fost de scurtă durată. Astfel, în 1891 a devenit şefa secţiei de Ginecologie de la Spitalul Filantropia. Însă, în 1894, Eforia Spitalelor, care administra instituţiile medicale din Bucureşti, a modificat profilul secţiei sale în Chirurgie ginecologică, ceea ce a determinat-o să acuze conducătorii că încearcă desfiinţarea secţiei.
Dr. Maria Cuţarida-Crătunescu şi-a depus demisia şi s-a dedicat asistenţei medico-sociale a mamei şi copilului.
Dedicată sănătăţii şi sprijinului mamei şi copilului
În perioada 1897-1899, a fondat organizaţiile Leagănul şi Societatea Materna, care ofereau sprijin copiilor nevoiaşi, indiferent de religie, naţionalitate sau legitimitate (fără tată în acte etc), şi a înfiinţat prima creşă de fabrică din România, la Fabrica de Tutun, având în grijă acolo şi sănătatea a aproximativ 2.000 de muncitoare.
În 1900 a prezentat la Congresul Acţiunilor Feministe de la Paris, lucrarea „Munca femeii în România”, cu statistici relevante despre dorinţa de instruire a femeilor românce.
A promovat nevoia de instruire a româncelor
Timbru dedicat româncei de Romfilatelia în 2007, la 150 de ani de la naşterea ei. Foto: Adevarul.ro
„Numărul ce rezultă din titlurile academice acordate celor 825 de fete în decurs de 26 de ani vorbeşte îndeajuns în favoarea activităţii noastre intelectuale. Într-adevăr, din 1875, de la promovarea primei fete cu bacalaureat în România, numărul lor s-a ridicat până la 432 bacalaureate, 40 licenţiate în Litere şi 21 licenţiate în Ştiinţe, 12 doctorese în Medicină”, scria Maria Cuţarida-Crătunescu.
Ea mai enumera, numai în domeniul ştiinţific, „o doctoreasă în Drept de la Facultatea din Paris, şi o licenţiată în Drept, 319 profesoare de şcoală secundară de fete şi 2 licenţiate în Farmacie”. Dacă la acest număr se adaugă cel al artistelor noastre şi al femeilor de litere fără titlu, acesta va fi destul de elocvent pentru a arăta cât de mare este la românce elanul entuziasmului pentru munca intelectuală”.
A fost invitată şi la alte congrese, unde a prezentat studii despre prevenirea mortalităţii infantile şi despre funcţionarea creşelor.
În 1904 şi-a închis cabinetul particular de practică medicală şi s-a dedicat exclusiv Societăţii Materna.
La începutul Primului Război Mondial, a acordat îngrijiri medicale la Spitalul Militar Temporar nr. 134, amenajat în cadrul Institutului şi Internatului Evanghelic.
S-a mutat la cele veşnice în 16 noiembrie 1919, la Bucureşti.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 121, Ultimul acces: 2026-06-09 09:46:08

Timp total: 0,35s...

[]:1