Moment de rugăciune lunară a preoţilor din decanatul de Bacău-Est

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

Moment de rugăciune lunară a preoţilor din decanatul de Bacău-Est

[2026-04-29]

foto: OFMConv.ro
Luni, 27 aprilie 2026, preoţii care păstoresc comunităţile aparţinătoare decanatului de Bacău-Est s-au întâlnit cu prilejul momentului de rugăciune şi de comuniune lunară, evenimentul fiind găzduit de parohia Sfânta Treime din Prăjeşti. Această întâlnire fraternă a dorit să evidenţieze importanţa prezenţei păcii în misiunea de slujire, a cărei formă reală şi concretă se regăseşte în viaţa Sfântului Francisc de Assisi – adevărat instrument al păcii universale şi model de slujire autentică. La sugestia părintelui paroh Dumitru Patraş şi a celorlalţi confraţi din comunitate, întâlnirea a devenit o frumoasă ocazie de a celebra la nivel decanal jubileul celor 800 de ani de la trecerea la cele veşnice a Seraficului Părinte Francisc.

Adunarea a avut loc în capela Casei de formare a Postulandatului Franciscan din Prăjeşti, unde momentul de rugăciune a fost animat de pr. Vlad-Bogdan Bejan. Prin textele propuse, acesta a reuşit să reliefeze realitatea că exemplul grăitor şi moştenirea spirituală a Sărăcuţului din Assisi continuă şi în zilele noastre – marcate adesea de incertitudine şi dezacord – să rămână un reper actual şi necesar în a trăi propria misiune în mijlocul poporului lui Dumnezeu, ca fideli slujitori, cu credinţă stăruitoare, speranţă covârşitoare şi iubire care să lucreze, care să transforme.
Introducerea a fost marcată de relatarea scrisorii jubiliare a celui de-al optulea centenar al morţii Sfântului Francisc – bărbat devenit, prin acţiunea modelatoare a Duhului, întruchipare a sublimei carităţi divine, imagine expresivă a metamorfozării şi a trăirii în Cristos, reuşind să fie un real alter Christus cu toată existenţa sa, în suflet, spirit şi chiar trup, primind înseşi semnele stigmatelor Mântuitorului. Om trăitor şi mărturisitor în cuvânt şi faptă al Evangheliei, care a înţeles – nu de la bun început, ci experimentând gustul convertirii sincere, profunde şi constante – cât de valoroasă şi vitală poate fi în viaţa omului pacea lui Cristos şi bucuria de a-l cunoaşte, de a-l avea ca nucleu al propriei existenţe.
Citirea unui fragment din Testamentul lăsat de Sfântul Francisc a reprezentat dovada prezenţei inevitabile a dificultăţilor în predicarea Evangheliei: slujirea leproşilor şi a celor mai marginalizaţi, colaborarea deficitară cu unii dintre fraţi, refuzul de a fi acceptat sau înţeles, ba chiar judecata şi stigmatizarea socială. Însă, după cum el însuşi afirmă, toate acestea au fost privite nu ca un zid indestructibil, nu ca un deznodământ tragic, ci ca o transformare „în dulceaţa sufletului şi a trupului”. Totodată, descrierea sa fizică şi morală, preluată din Fonte Franciscane, a contribuit la meditarea, de către cei prezenţi, a modalităţii prin care a valorificat darurile primite de la Dumnezeu, în pofida unor aspecte văzute de alţii drept iregularităţi sau fragilităţi.
S-a punctat şi importanţa vestirii şi a manifestării statornice a păcii, transmise de Francisc celor din epoca sa cu atâta dăruire. Aceeaşi pace oferită prin salutul lui Cristos cel Înviat, victorios asupra morţii, prezent în cenacol alături de ucenicii marcaţi de teamă şi nesiguranţă – şi aceeaşi proclamată de glasul îngerilor ce se arătau păstorilor din apropierea Betleemului. Papa Leon al XIV-lea, în scrisoarea adresată miniştrilor generali ai Conferinţei Familiei Franciscane cu prilejul acestui an jubiliar, ne aminteşte că transmiterea păcii se realizează prin crearea unor legături de comuniune, nu prin trasarea unor graniţe, şi subliniază cât de necesară este construirea unor punţi de legătură într-o lume tot mai lovită de războaie şi scindări.
Lecturii i s-a alăturat şi decretul Penitenţeriei Apostolice dat cu ocazia celebrării celor 800 de ani de la moartea Sfântului Francisc – document a cărui citire a pus în lumină bucuria de a folosi această sărbătoare ca posibilitate de a ne forma mai îndeaproape după modelul lui Cristos, având ca îndrumător pe Patriarhul Serafic, a cărui învăţătură se arată esenţială în păstrarea armoniei şi iubirii creştine. S-au formulat totodată intenţii de rugăciune pentru întreaga Biserică. În fine, după binecuvântarea finală cu relicvele Sfântului Francisc de Assisi, momentul de comuniune a continuat, cei prezenţi servind prânzul împreună şi trăind cu bucurie clipele de împărtăşire. (Pr. Sascău Alexandru-Cosmin pentru OFMConv.ro)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 159, Ultimul acces: 2026-10-28 00:09:02

Timp total: 0.05s...

[]:1