© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Conferinţă şi lansare de carte la Facultatea de Teologie Romano-Catolică din Bucureşti[2026-05-31]foto: ARCB.roLuni, 25 mai 2026, Aula magna a Facultăţii de Teologie Romano-Catolică a Universităţii din Bucureşti a găzduit conferinţa interdisciplinară „Conflictul latent dintre Biserică şi ştiinţă”, moderată de pr. Wilhelm Dancă, vicepreşedinte al Academiei Române, şi susţinută de prof. Dan Cautiş, cercetător independent şi profesor invitat la Universităţile Georgetown, SUA, şi Universitatea din Bucureşti. În cuvântul de deschidere, pr. Wilhelm Dancă a subliniat conjunctura fericită şi neaşteptată în care a avut loc evenimentul, şi anume lansarea enciclicei Papei Leon al XIV-lea, „Magnifica humanitas”. Vorbitorul s-a folosit de acest prilej pentru a face o legătură între tema conferinţei şi preocupările expuse de Suveranul Pontif care, în scrisoarea sa, avertizează cu privire la riscul de a transforma progresele tehnice şi ştiinţifice în mijloace de dominare a persoanei umane, ignorându-i demnitatea şi exploatând-o pentru interese economice şi de putere. În ciuda acestor grave tendinţe (oarecum permanent prezente de-a lungul istoriei, dar astăzi mult accentuate de apariţia pe scenă a inteligenţei artificiale), Sfântul Părinte îşi încheie enciclica pe un ton pozitiv, indicând drept soluţie construirea unei societăţi cu adevărat umane pornind de la relaţia cu Dumnezeu. Pe „şantierul” încredinţat timpului nostru de Creatorul universului – scrie Papa Leon al XIV-lea –, suntem invitaţi să folosim în mod constructiv noile mijloace puse la dispoziţie de tehnologie, nu pentru a înlocui omul, din spirit de avariţie, ci tocmai pentru a reafirma „frumuseţea unei umanităţi magnifice locuite de Dumnezeu”. Conferinţa prof. Cautiş se înscrie în mod fericit în tema enciclicei propuse de Suveranul Pontif, a arătat pr. Wilhelm Dancă, relevând faptul că ambele evenimente au în centru preocuparea pentru adevăr. Capitolul IV al enciclicei introduce ideea de „adevăr ca bine comun al omenirii”. Adevărul este astfel prezentat şi ca un drept universal ce trebuie tutelat împotriva manipulărilor care, prin folosirea nediscriminată a inteligenţei artificiale, astăzi au devenit mult mai facile. Discursul prof. Cautiş, pe de altă parte, se propune ca o istorie a ideii de adevăr, din antichitate şi până astăzi, arătând cum unitatea fundamentală a acestuia s-a fragmentat treptat – în percepţia filosofică şi ştiinţifică – prin schimbările de paradigmă introduse mai întâi de revoluţia newtoniană şi apoi de către scientism şi pozitivism, între altele. Aceste schimbări au afectat în mod negativ relaţia dintre Biserică şi ştiinţă, producând între cele două un conflict care multă vreme a părut ireconciliabil, a mai arătat prof. Cautiş, care a tratat tema în primele două volume din trilogia sa, „The Unity of Truth: A Trilogy Reuniting Science, Philosophy, and Theology through History” („Unitatea adevărului. O trilogie care reuneşte ştiinţa, filosofia şi teologia prin istorie”). În alocuţiunea din 25 mai, dedicată în parte prezentării celui de-al doilea volum al trilogiei, apărut cu o lună înainte la Editura ARCB, prof. Cautiş a arătat că la începutul investigaţiei sale a fost pesimist, neavând mari speranţe că va găsi un fundament real, funcţional, pentru concilierea celor două poziţii – a ştiinţei şi a teologiei. Dar la jumătatea scrierii volumului II, a avut un moment revelator care i-a redat optimismul şi încrederea că, în lumina noilor progrese ale cercetării ştiinţifice şi filosofice, o refacere a unităţii adevărului este posibilă. Volumul III al trilogiei, proiectat pentru anul viitor, va fi dedicat acestui obiectiv, firul conducător fiind ideea că Biserica, prea mult timp intimidată de pozitivismul agresiv, are de fapt un cuvânt important de spus omului de astăzi şi este chemată să iasă din nou în arenă pentru a contribui, cu tezaurul care îi este propriu, la necesara şi benefica reunificare a adevărului. Pe marginea ideilor expuse de cei doi vorbitori, au luat cuvântul prof. Radu Dobrescu, de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnice Bucureşti, şi acad. Mircea Flonta, profesor la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, care au subliniat importanţa şi temeritatea temei abordate, lansând totodată şi câteva provocări filosofice, cu siguranţă utile în redactarea celui de-al treilea volum. De asemenea, prof. univ. Cătălin Vasilescu de la Facultatea de Medicină, şi şef de secţie de chirurgie la Spitalul Fundeni, a avut o intervenţie relevantă şi întrebări nuanţate despre relaţia dintre ştiinţă şi metafizică, în contextul actualei fragmentări a adevărului. Conferinţa s-a încheiat cu un mic răgaz pentru dialogul individual şi o sesiune de autografe. Conferinţa integrală poate fi urmărită aici. (Liana Gehl pentru ARCB.ro) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 49, Ultimul acces: 2026-06-19 10:32:51
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
