Papa la audienţă: Biserica să proclame Evanghelia cu bucurie şi speranţă[2026-09-02]foto: Vatican MediaÎn cadrul audienţei generale de miercuri, 2 septembrie 2026, Papa Leon al XIV-lea a reflectat asupra misiunii Bisericii de a fi în slujba umanităţii prin angajarea în realitatea prezentă, implicarea în provocările epocii noastre şi mărturisirea lui Cristos. Într-o epocă marcată de tensiuni, conflicte şi numeroase schimbări, Biserica este chemată să fie în slujba umanităţii – în special a celor mai vulnerabili, renunţând „la orice pasivitate şi indiferenţă faţă de evenimentele actuale, istorie şi vieţile oamenilor, mai ales în faţa schimbărilor rapide şi profunde pe care le trăim astăzi”. Pontiful a subliniat în faţa mulţimii adunate în Piaţa San Pietro: „Nu putem rămâne spectatori pasivi; dimpotrivă, trebuie să ascultăm cu inima, să ne lăsăm provocaţi şi să ne implicăm. Cu Cristos şi susţinuţi de puterea Duhului Său, credincioşii sunt chemaţi să-şi asume povara fraţilor şi surorilor lor, în special a celor zdrobiţi de nedreptate, discriminare şi violenţă.” Papa Leon a început o nouă etapă în catehezele sale despre documentele Conciliului Vatican II, reflectând asupra Constituţiei pastorale din 1965, Gaudium et Spes – „Bucurie şi speranţă” -, privind Biserica în lumea modernă. Faptul că Biserica este chemată să se implice în viaţa umanităţii înseamnă că „solidaritatea creştină ne angajează să ne implicăm în realitate şi, de asemenea, să demascăm contradicţiile care caracterizează viaţa personală şi socială în lumea contemporană”, a subliniat Sfântul Părinte în cateheza sa. El a citat diverse exemple în acest sens din societăţile noastre actuale, precum progresul tehnologic şi ştiinţific care aduce beneficii doar unor oameni; o mare bogăţie, putere economică şi resurse care, totuşi, „astăzi, la fel ca în zilele Conciliului, lasă «o parte uriaşă din cetăţenii lumii… încă chinuiţi de foame şi sărăcie»”; „o conştiinţă comună că viitorul planetei este în joc, însoţită de incapacitatea de a renunţa la consumul egoist şi la iluzia că războiul este un mijloc eficient de a construi pacea”. „Într-o epocă marcată de schimbări profunde, care dau naştere la dezechilibre îngrijorătoare, Biserica este chemată să slujească persoana umană, ascultând şi primind cu deschidere întrebările cele mai profunde ale inimii sale şi dorinţele care o animă, indicând spre Cristos ca fiind cheia, punctul central şi ţelul… întregii istorii umane”. L-a citat şi pe predecesorul său, Sfântul Ioan al XXIII-lea, care, în discursul său de deschidere a Conciliului Vatican II, din 1962, a criticat opinia celor care credeau că epoca lor era mai rea decât cele anterioare. Papa Ioan al XXIII-lea a subliniat că în acea epocă, la fel ca în orice moment al istoriei, trebuie să vedem „planurile misterioase ale Providenţei divine, care se împlinesc la timpul potrivit prin lucrarea oamenilor, adesea dincolo de aşteptările lor, şi care, cu înţelepciune, aranjează totul, chiar şi evenimentele umane nefavorabile, spre binele Bisericii”. Papa Leon a explicat că promulgarea documentului Gaudium et spes a recunoscut în această discernere un element esenţial al naturii Bisericii, şi anume că, aşa cum Isus Cristos, „prin Întrupare, alege să împărtăşească viaţa noastră”, tot aşa El cheamă Biserica să se implice alături de umanitate. „De aceea, Constituţia conciliară Gaudium et spes începe prin a declara că Biserica îşi face proprii «bucuriile şi speranţele, durerile şi neliniştile oamenilor acestei epoci, în special ale celor săraci sau aflaţi în orice fel de suferinţă»”. În acest sens, Pontiful a subliniat că Constituţia reaminteşte datoria constantă a Bisericii de a scruta semnele timpurilor şi de a le interpreta în lumina Evangheliei, precum şi misiunea ei de a duce mai departe opera lui Cristos, care a mărturisit adevărul şi i-a slujit pe toţi. Sfântul Părinte a subliniat că acesta nu este „doar un imperativ moral” ci, aşa cum a spus Papa Francisc, „opţiunea pentru cei săraci este în primul rând o categorie teologică, mai degrabă decât una culturală, sociologică, politică sau filosofică”. „Suntem chemaţi să-l găsim pe Cristos în ei, să ne punem glasul în slujba cauzelor lor, dar şi să le fim prieteni, să-i ascultăm, să vorbim în numele lor şi să îmbrăţişăm înţelepciunea misterioasă pe care Dumnezeu doreşte să o împărtăşească cu noi prin intermediul lor”, a spus Papa Leon, citând exortaţia apostolică Evangelii Gaudium a predecesorului său. Papa a încheiat îndemnând ca „bucuria şi speranţa – gaudium et spes – să fie trăsăturile distinctive ale unei Biserici care proclamă şi mărturiseşte Evanghelia, apropiindu-se de femeile şi bărbaţii timpului nostru”. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 32, Ultimul acces: 2026-10-26 10:07:40
|
Timp total: 0.04s...
[]:1