Românii şi sârbii au cinstit-o pe Sfânta Magdalena de la Mălainiţa la proclamarea locală a canonizării sale

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

Românii şi sârbii au cinstit-o pe Sfânta Magdalena de la Mălainiţa la proclamarea locală a canonizării sale

[2026-09-13]

Mihail Pătrăşcanu

Românii şi sârbii din regiunea Valea Timocului au cinstit-o duminică pe Sfânta Magdalena de la Mălainiţa la proclamarea locală a canonizării sale, care a avut loc la Mănăstirea Mălainiţa din Serbia.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de Mitropolitul Ioan al Banatului, împreună cu Episcopii Lucian al Caransebeşului, Nicodim al Severinului şi Strehaiei, Veniamin al Basarabiei de Sud, Ieronim al Daciei Felix şi Siluan al Ungariei.
Predica a fost rostită de Mitropolitul Ioan al Banatului, care a subliniat că iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele stă la temelia vieţii creştine, iar fiecare om are o valoare veşnică, întemeiată pe iubirea lui Hristos şi pe biruinţa Sa asupra morţii.
Tomosul sinodal
Actul oficial de proclamare a canonizării a fost prezentat de Preasfinţitul Părinte Ieronim. Tomosul sinodal aminteşte viaţa Sfintei Magdalena şi lucrarea sa în comunităţile din Valea Timocului.
„Evlavioasă din fire şi cunoscând bine învăţătura de credinţă, ea s-a pus în slujba Bisericii, propovăduind tuturor cuvântul lui Dumnezeu, păstrând astfel candela credinţei nestinsă”, se mai arată în documentul sinodal.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca Sfânta Magdalena de la Mălainiţa să fie pomenită anual în 15 octombrie, „urmând ca aceasta să fie înscrisă în Sinaxar, în cărţile de cult, precum şi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române”.
Punte între români şi sârbi
În continuare, Mitropolitul Ioan al Banatului a prezentat mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Sfânta Magdalena de la Mălainiţa – mărturisitoare a credinţei, sfătuitoare înţeleaptă şi ocrotitoare a românilor (vlahilor) şi sârbilor”.
Patriarhul României a evidenţiat statornicia Sfintei Magdalena în păstrarea credinţei, inclusiv în timpul regimului comunist: „Sfânta Magdalena a ţinut aprinsă candela Ortodoxiei tocmai atunci când puterile potrivnice căutau cu tot dinadinsul să o stingă pentru totdeauna”.
Preafericirea Sa a subliniat şi rolul pe care sfânta l-a avut în apropierea comunităţilor română şi sârbă: „Ea a fost punte de legătură între cele două comunităţi, tălmăcind cu multă răbdare tainele credinţei fiecăruia în limba pe care o înţelegea mai bine”.
„Astăzi, moaştele Sfintei Magdalena de la Mălainiţa sunt cinstite deopotrivă de credincioşii români (vlahi) şi sârbi. Aceştia sunt uniţi de aceeaşi evlavie faţă de rugătoarea lor, pe care o socotesc, fiecare în limba sa, ocrotitoare a satelor din întreaga Vale a Timocului”, a transmis Patriarhul Daniel.
Un moment de comuniune
De asemenea, Preşedintele României, Nicuşor Dan, a transmis un mesaj cu prilejul proclamării locale, care a fost citit de Eugen Tomac, consilier onorific pentru relaţia cu românii de pretutindeni.
„Proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainiţa este o sărbătoare a credinţei, dar şi a memoriei şi a continuităţii unei comunităţi care, de-a lungul generaţiilor, şi-a păstrat cu demnitate identitatea, tradiţiile şi legătura cu valorile sale spirituale”, a transmis şeful statului român.
Preasfinţitul Părinte Ieronim a mulţumit ierarhilor, clericilor, autorităţilor şi credincioşilor care au participat la proclamarea locală.
„A fost cu adevărat un moment de comuniune prin care ne-am mărturisit credinţa comună, dorinţa de bine şi de propăşire”, a subliniat Preasfinţia Sa.
La finalul manifestărilor, au fost acordate distincţii din partea unor senatori români. Între cei distinşi s-au numărat părintele Boian Alexandrovici, vicarul eparhial al Timocului, şi Mitropolitul Ioan al Banatului.
Sfânta Magdalena de la Mălainiţa
Sfânta Magdalena de la Mălainiţa s-a născut în 22 noiembrie 1895, în satul Şciubic din Valea Timocului. Tatăl său, Milenko Ilić, era sârb, iar mama, Milca, era româncă, descendentă din familia Cătălinici, venită din Transilvania.
La 19 ani s-a căsătorit cu Miloş, din satul Mălainiţa, însă a rămas văduvă la scurt timp, după moartea soţului pe frontul Primului Război Mondial. În anii ocupaţiei bulgare, când mai multe comunităţi rămăseseră fără preoţi, a citit şi a cântat la strană, i-a îndemnat pe oameni să rămână statornici în credinţă şi a luptat împotriva practicilor de vrăjitorie.
Sfânta Magdalena a continuat această lucrare şi în perioada regimului comunist din fosta Iugoslavie, fiind cunoscută în comunitate ca „sfătuitoarea” celor care îi cereau îndrumare. Cuvintele pe care le rostea adesea celor aflaţi în încercări, Vede Dumnezeu, au inspirat şi titlul unei docudrame lansate recent pe platforma Trinitas Film.
Sfânta Magdalena de la Mălainiţa a trecut la Domnul în 15 octombrie 1962. Canonizarea ei a avut loc în anul 2025, alături de alte 15 sfinte femei românce.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 41, Ultimul acces: 2026-10-26 04:34:23

Timp total: 0.05s...

[]:1