De Ziua Muntelui în România este serbată Crucea de pe Vârful Caraiman: 98 de ani de la sfinţire

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.06s...

Ştiri şi Evenimente

De Ziua Muntelui în România este serbată Crucea de pe Vârful Caraiman: 98 de ani de la sfinţire

[2026-09-14]

Alexandru Boboc

De Ziua Muntelui în România este serbată Crucea Eroilor de pe masivul Caraiman, care aniversează 98 de ani de la sfinţire.
Monumentul a fost ridicat între anii 1926 şi 1928 la iniţiativa Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand I al României. Proiectul ansamblului a fost realizat de arhitecţii români George Cristinel şi Constantin Procopiu.
Crucea are o înălţime totală de circa 39,3 metri, din care 8,35 metri reprezintă soclul, şi o deschidere a braţului orizontal de aproximativ 15 metri.
Corpul metalic a fost realizat din profile de oţel, fiind introdus, iniţial, direct în stâncă. În anul 1930, la doi ani după sfinţire, structura metalică a fost încastrată într-un soclu din beton armat placat cu piatră.
Crucea de aproximativ 40 de metri înălţime a intrat în Cartea recordurilor ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, conform Guinness World Records.
Anual, de Înălţarea Sfintei Cruci, sunt organizate manifestări omagiale pentru eroii neamului la monumentul de pe Caraiman.
Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, comemorarea de anul acesta a fost organizată vineri şi a reunit militari, veterani, reprezentanţi ai instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, salvatori montani şi voluntari.
Ziua Muntelui în România
Fixată în data de 14 septembrie încă din anul 2002, Ziua Muntelui în România marchează încheierea păşunatului anual.
Potrivit România Sălbatică, aproximativ o treime din suprafaţa ţării noastre este ocupată de munţi cu altitudini de peste 800 de metri. Cel mai lung lanţ de munţi vulcanici din Europa se află la noi în ţară şi cuprinde masivele Oaş, Gutâi, Ţibleş, Călimani, Gurghiu şi Harghita.
De asemenea, munţii noştri găzduiesc cea mai mare suprafaţă de păduri virgine din Uniunea Europeană şi cel mai înalt brad al continentului, care se află în codrii seculari de la Şinca.
Tot în Carpaţii româneşti se găseşte şi cel mai mare gheţar subteran din lume, în Peştera Scărişoara din Munţii Apuseni.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 37, Ultimul acces: 2026-10-25 20:18:06

Timp total: 0.07s...

[]:1