La iniţiativa Q Magazine, experţii avertizează că digitalizarea în exces scade capacitatea intelectuală a noii generaţii

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

La iniţiativa Q Magazine, experţii avertizează că digitalizarea în exces scade capacitatea intelectuală a noii generaţii

[2026-10-22]

Ştefana Totorcea

La iniţiativa Q Magazine, experţii avertizează că digitalizarea în exces scade capacitatea intelectuală a noii generaţii
Revista Q Magazine a organizat luni o nouă ediţie a Conferinţei „Sănătatea mintală în era digitală”, realizată cu sprijinul Fundaţiei Vodafone şi în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi cu Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia” din Capitală.
Floriana Jucan, directoarea şi fondatoarea revistei Q Magazine şi iniţiatoarea seriei de conferinţe „Sănătatea mintală în era digitală”, a tras un semnal de alarmă referitor la diminuarea capacităţii cognitive a noilor generaţii.
Experienţa ţărilor cu educaţie digitalizată intensiv
„Ministrul Educaţiei din Norvegia, Kari Nessa Nordtun, declara recent că, în 2016, 13% dintre elevii claselor a V-a trecuseră la dispozitive digitale, iar cinci ani mai târziu procentul ajunsese la 87%. În aceeaşi perioadă, spune ministrul, rezultatele şcolare au început să scadă în Norvegia”, a precizat Floriana Jucan.
„Iniţiativa Suediei de digitalizare a educaţiei a fost una agresivă. Până în 2015, peste 80% dintre elevii de liceu aveau acces individual la dispozitive digitale. În 2019, guvernul a făcut chiar obligatorie utilizarea tabletelor în grădiniţe. Asta în timp ce în Japonia şi China se învaţă caligrafia şi acum.”
De la digitalizare, înapoi la hârtie, stilou şi caligrafie
Jurnalista a subliniat însă că ţările nordice menţionate au început să constate scăderea nivelului general al capacităţii intelectuale pe plan naţional, astfel că ele „alocă acum bugete impresionante pentru dotarea cu manuale tipărite pe hârtie, cu creioane pentru scrierea de mână pe caiete şi cărţi pentru biblioteci, sub politici naţionale intitulate De la ecran la carte”.
„Pledăm pentru competenţe digitale ale elevilor şi studenţilor. Sunt esenţiale în lumea de azi”, a mai spus Floriana Jucan.
„Dar aceasta nu înseamnă abilitatea de a glisa cu degetul pe un ecran, ci capacitatea de a înţelege cu adevărat tehnologia pe care o au în mâini, de a-i vedea potenţialul şi riscurile, de a învăţa să gândească critic, să îşi formeze o judecată digitală solidă, în era post adevărului, a dezinformării şi a aparenţelor înşelătoare pe care unii vor să construiască realităţi virtuale.”
Noile tehnologii nu stimulează capacităţile intelectuale
La eveniment a participat şi neurologul Jan Martin Stransky, invitatul principal al ediţiei anterioare a conferinţei. El şi-a lansat ediţia în limba română a volumului „Ascensiunea şi decăderea minţii umane”, apărut la Editura Litera în traducerea Deliei Niculina Anghelescu.
Neurologul a subliniat că „Inteligenţa Artificială ne face viaţa mai uşoară, dar ne fură abilitatea de a gândi critic”. În plus, prin folosirea insistentă a digitalului, limbajul verbal devine precar, creierul se deteriorează din punct de vedere anatomic, iar studiile nu confirmă că noile tehnologii au îmbunătăţit calitatea procesului de învăţare sau capacitatea intelectuală a omului.
„Un creier care este pretutindeni, nu e nicăieri. Inteligenţa artificială nu este un instrument, este un agent care se face pe el mai puternic”, a avertizat prof. dr. Jan Martin Stransky.
Dr. Bogdan Popescu, prorector pentru cooperare internaţională la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Capitală, a apreciat utilitatea dezbaterii el însuşi fiind un ambasador al conştientizării pericolelor pe care noile tehnologii le au asupra tinerilor.
„Aşa cum este cunoscut, putem pierde sau câştiga sinapse în funcţie de ceea ce facem în viaţa de zi cu zi”, a amintit profesorul.
Reţelele sociale: o nouă formă de adicţie
Participanţii au mai discutat despre reţelele sociale. Floriana Jucan a menţionat un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care arată că adolescenţii români au cea mai mare rată de utilizare problematică din Europa: 22%, dublu faţă de media continentului. „Fetele noastre de 13 ani raportează cea mai ridicată hărţuire online dintre toate ţările studiate: una din patru”, a spus ea.
Psih. Irina Petrea-Sullivan, fostă gazdă a emisiunii „Supernanny”, a confirmat: „Vin copii la cabinet care stau 6-7 ore în faţa ecranului. Părinţii se ocupă tot mai mult de dezvoltarea lor cognitivă, în detrimentul dezvoltării abilităţilor sociale, de comunicare”.
În acest context, Andrian Ţîbîrnă, managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia”, a spus că în România nu există cod de diagnostic pentru adicţii digitale.
„Din 5.000 de copii internaţi pe an la Obregia, 1.500-2.000 de copii vin cu adicţii de tot felul. Criza de personal medical este fără precedent. Un psiholog la 70 de pacienţi nu e normal,” a adăugat Andrian Ţîbîrnă.
Prima Doamnă: Familia ca spaţiu sigur pentru copil
Mirabela Grădinaru, partenera de viaţă a preşedintelui României şi mama a doi copii, a transmis un mesaj video în care a pledat pentru implicarea părinţilor în viaţa copiilor lor, cu scopul de a-i scoate din lumea ecranelor.
„Putem încerca să rămânem aproape, să vedem copilul dincolo de ecran, pentru că, uneori, când noi vedem că stă prea mult pe telefon, poate însemna pentru el nevoia de a aparţine unui grup, poate însemna comparaţie, poate însemna frica de a nu fi exclus, singurătate sau poate fi pur şi simplu locul în care încearcă să fugă pentru câteva ore de ceva ce îl apasă”, a spus Mirabela Grădinaru.
Ea a precizat că lumea reţelelor sociale este una zgomotoasă şi care pune accentul pe nevoia de a arăta succesul.
„În această lume, poate una dintre cele mai importante forme de protecţie pe care le putem oferi unui copil este un loc în care nu trebuie să demonstreze nimic, un loc în care poate spune: E greu, sau Mi-e frică, sau pur şi simplu: Nu ştiu ce se întâmplă cu mine, şi în care răspunsul nostru să nu fie imediat o lecţie, o critică sau o soluţie, ci pentru început: Te ascult!”, a mai spus Mirabela Grădinaru.
Vocea copiilor
Un aspect inedit al evenimentului a fost că a oferit o platformă şi pentru vocea copiilor. Theodora Sorici, elevă la Colegiul „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, a relatat cum a ajuns să facă un dex digital.
„Nu puteam să mă concentrez la şcoală, aveam probleme cu somnul. Am renunţat la Tik Tok de patru ani de zile, am suspendat şi contul de Instagram, pentru că îmi creau dependenţă. Mai fac postări pe Pinterest, dar nu mă uit la comentarii, nu aştept validare”, a mărturisit tânăra.
„În tot acest timp am călătorit mai mult cu părinţii mei, m-am întâlnit mai des cu prietenii, am citit, am început să ascult muzică clasică, am început să mă simt mai bine în pielea mea.”
La final, provocat de moderatorul Mihai Constantin să spună ce ar face în locul Ministrului Educaţiei, Rareş Prisăcariu, un elev de 11 ani, a spus că ar decide ca fiecare zi de şcoală să înceapă cu o oră de educaţie fizică, că ar introduce obligativitatea scrierii cu stiloul pe tot parcursul şcolii şi ar interzice utilizarea telefoanelor în şcoli.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 4, Ultimul acces: 2026-10-25 02:23:58

Timp total: 0.04s...

[]:1