© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Pe 17 februarie Biserica Catolica ii aminteste pe Cei sapte fondatori ai Societãtii "Slujitorii Sfintei Fecioare Maria"[2006-02-17]În anul 1233, în ziua de 15 august, sãrbãtorirea Adormirii Maicii Domnului, sapte tineri din orasul Florenta au trãit un eveniment care le-a rãscolit sufletele. Acesti tineri erau: Bonfilio Monaldi, Buonagiunta Maneti, Amadio degli Amidei, Ugoccione degli Ugoccioni, Sostegno dei Sostegni, Manetto dell Antella si Alexandru Falconieri; ei fãceau parte dintr-o confrerie numitã: laudesi (cântãreti de imnuri religioase), poeti-actori foarte rãspânditi în regiunea Umbriei si Toscanei (Italia) spre sfârsitul Evului Mediu. Acestia obisnuiau sã se adune în fata vreunei icoane a Maicii Domnului pictatã pe pereti, de-a lungul drumurilor, si sã exprime în versuri cântate lauda si iubirea lor cãtre Fecioara Preacuratã, asemenea trubadurilor care-si declarau cântând admiratia si dragostea fatã de femeia iubitã.În ziua amintitã, chipul din icoanã al Mariei s-a însufletit, si li s-a arãtat îmbrãcatã în doliu, plânsã si îndureratã din cauza urii fratricide care împãrtea Florenta în douã: din 1275 locuitorii Florentei se împãrtiserã în douã tabere adverse, Guelfii si Ghibelinii (douã grupuri politico-sociale care au împãrtit Italia în douã din secolul al XII-lea pânã în al XV-lea; guelfii erau de partea Papei, iar ghibelinii de partea împãratilor germani), care nu pierdeau nici o ocazie de a se încãiera, deseori pânã la vãrsarea de sânge. Cei sapte tineri au hotãrât sã încerce a face ceva pentru a aduce putinã pace: s-au constituit într-o asociatie numitã "Maria îndureratã", si s-au retras într-un loc singuratic din muntele Senario, nu departe de oras, pentru a se consacra rugãciunii si actelor de penitentã. Fapta lor pare deosebit de neobisnuitã, având în vedere cã ei erau tineri, bogati si nobili. Într-o zi, pe când coborau în oras pentru a încerca împãcarea între douã familii, un copil a alergat la mama lui strigând: "Iatã sosesc servitorii Mariei". Numele acesta li se potrivea foarte bine si le-a rãmas pe mai departe. De altfel, alegerea lor si consacrarea în slujba Mariei a devenit definitivã; dezbrãcând vesmintele bogate de mai înainte si aruncând pumnalul pe care îl purtau în cutele lor, au fãcut un legãmânt solemn de a-si dedica viata întreagã cinstirii Preacuratei Fecioare Maria. Adesea, coborând din muntele numit Monte Senario pe care si l-au ales de resedintã, mai înainte de a intra în oras treceau prin fata unei bisericute închinate Bunei Vestiri în cartierul mãrginas Cafagio. Tocmai în acest timp se rãspândea zvonul cã scena Bunei Vestiri din acea bisericutã a fost pictatã de un înger pe când pictorul adormise. În urma afluentei crescânde a credinciosilor, capela a fost înlocuitã cu un mare sanctuar cãtre care au început sã se îndrepte multimi de pelerini; lângã el si-au stabilit locuinta si cei sapte fondatori ai Ordinului "Slujitorii Preacuratei Fecioare Maria". De aici, ei au rãspândit în toate pãrtile evlavia lor cãtre Fecioara Bunei Vestiri, declaratã apoi Patroanã a Florentei. Data de 25 martie, sãrbãtoarea Bunei Vestiri, a fost decretatã de locuitorii Florentei drept început de An Nou; aceastã practicã a durat pânã la 1749. Cei ªapte Fondatori sunt amintiti individual în "Martirologiul Roman", dar au o sãrbãtoare "colectivã", începând din anul 1888, an în care au fost canonizati de cãtre Papa Leon al XIII-lea. Cel care a fost animatorul acestui grup de tineri este Alexandru (Alexie) Falconieri; cu toate cã ceilalti sase au devenit preoti, el a dorit sã rãmânã simplu laic, si a trãit mai mult decât ei toti, murind la vârsta de peste o sutã de ani, în 1310. Amintirea lor este fixatã în noul calendar la 17 februarie, deoarece mai înainte la aceastã datã era comemorat Sfântul Alexie, un personaj care a trãit în Roma în veacul al V-lea, dar a cãrui biografie nu a putut fi verificatã istoric, si de aceea a fost eliminat din noul calendar. Totusi, biografia lui constituie subiectul uneia dintre cele mai frumoase si expresive poeme hagiografice care adunã într-un mãnunchi elemente din viata realã a multor eroi ai credintei. adaptare dupã "Vietile Sfintilor" Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucuresti Sursa: www.catholica.ro Contor Accesări: 1134, Ultimul acces: 2026-08-25 07:18:57
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
