LC: Cu Enzo Bianchi despre lectio divina

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,39s...

Ştiri şi Evenimente

LC: Cu Enzo Bianchi despre lectio divina

[2008-11-27]

'După un exil multisecular, Cuvântul lui Dumnezeu îşi regăseşte centralitatea în viaţa Bisericii: faptul este incontestabil. S-ar putea vorbi chiar de redescoperirea Cuvântului lui Dumnezeu din partea credincioşilor care de secole nu mai cunoşteau şi nu mai practicau direct contactul cu Scripturile şi nu mai aveau ocazia de a ajunge la Cuvântul lui Dumnezeu în viaţa lor de credinţă. E adevărat că Biserica a trăit întotdeauna din Cuvântul lui Dumnezeu dar, chiar dacă folosirea şi frecventarea lui era recunoscută clericilor şi specialiştilor, în fapt s-a produs o situaţie în care centralitatea Cuvântului era întunecată de un sistem de meditaţii doctrinare şi disciplinare ce se interpuneau între conştiinţa credincioşilor şi Sfintele Scripturi, care numai în mod formal mai constituiau elementul întemeiet or şi distinctiv al vieţii eclesiale.'
Am citat paragraful de deschidere al articolului 'Cuvânt şi rugăciune'. E vorba de fapt de câteva pagini preluate din cartea cu acelaşi titlu a priorului Enzo Bianchi al mănăstirii de la Bose. Carte a apărut la Editura Deisis, acum câţiva ani, iar la anul va fi reeditată. În contextul Sinodului Episcopilor, desfăşurat în octombrie la Vatican, şi având acceptul editurii, s-a considerat potrivită preluarea respectivelor pagini, care oferă o reflecţie încă actuală asupra situaţiei Scripturii în Biserica Catolică. 'A proliferat o producţie de cărţi şi manuale pentru a-i ajuta pe cei ce predică şi pe credincioşi în înţelegerea Cuvântului', scrie Bianchi, 'dar uzul acestei producţii, în mod sigur exagerate şi excesive, apare suspect. Întâi de toate acest tip de publicaţii favorizează pasivitatea personală şi comunitară în faţa Scripturilor, în măsura în care îl scuteşte pe cel ce predică şi pe ascultător de efortul personal: a s tfel că s-ar putea spune că actuala invazie de manuale şi compendii care prezintă omilii şi lectiones divinae prefabricate riscă să repurteze succesul paradoxal de a ne îndepărta de contactul direct cu Biblia, dispensându-ne de fapt de pregătirea personală, de pătrunderea obositoare desigur, dar necesară, şi mai ales de rugăciunea textului.'
Priorul critică şi lectura 'ciugulită', care 'îndeamnă la o ascultare interesată a Cuvântului şi la o interpretare a Scripturii în lumina ideologiilor şi problematicilor lumii. Nu Cuvântul lui Dumnezeu e cel care luminează semnele vremii ivite cu claritate în conştiinţa credinciosului, ci ideologia este cea care orientează în anumite direcţii Evanghelia numind `semn al vremilor` orice eveniment istoric ce pretinde să dea actualitate şi conţinut Cuvântului. De altfel, citit într-un astfel de mod discriminant, Cuvântul lui Dumnezeu nu poate face să se ivească alte semne ale vremii ori contestaţii sau judecăţi care să nu fi f ost deja găsite de credincios pe alte căi. Reapare astfel vechea ispită divinatorie a celui care începe să citească presupusele semne ale vremii definite, alese şi descifrate dinainte pe baza ideologiilor psihologice sau sociologice.' Articolul se încheie cu o schiţă pentru lectio divina. Vă invităm să citiţi online articolul în întregime.
(Sursa: Lumea Catholica)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 1007, Ultimul acces: 2026-04-18 04:31:44

Timp total: 0,39s...

[]:1