Omor pe agheazma la PET - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Știri și Evenimente

Omor pe agheazmă la PET

[2009-01-07]
de Alina BĂDĂLAN TURCITU, Sînziana IONESCU

*Apa sfințită, băută să fie pace în lume

”Când se amestecă cu agheazma rămasă pe fundul butoiului, apa normală venită din furtunul pompierului se sfințeste automat și ea”, crede o pensionară

Omor pe agheazmă la PET

„Domnu" jandarm, vă rog cu cerul și pământul, umpleți-mi și mie nițică apă sfințită în sticla asta, măcar 50 de grame”. Bătrâna Vasilica Mirică s-a proțăpit în fața jandarmilor care păzesc cele 12 bidoane cu agheazmă din curtea Patriarhiei. Femeia poartă insigna veteranilor de război. Jandarmul implorat îi explică femeii că e imposibil, îl vede șeful, plus că el nu e pus acolo să facă pe gospodina. „Ce dacă nu vrei tu, lasă că mai am eu acasă agheazmă veche de 20 de ani, mai bună decât asta a ta!”, replică bătrâna. Jandarmul îi dă o iee: dacă nu mai suportă să stea o oră la coadă, în rând cu toată lumea, poate să roage vreun credincios dintre cei care și-au umplut sticlele cu agheazmă, să-i toarne și ei „50 de grame”. Bunica Mirică îi privește pe om ca pe păgân: „Nu se poate! Nu e bine să torn din sticla altcuiva. Trebuie musai să curgă din robinet direct în sticla mea. Altfel, apa sfințită își pierde toate puterile”.

Credință la minus cinci grade Celsius

De dimineață, la minus patru, cinci grade, Patriarhul Daniel a sfințit 6000 de litri de apă, pentru Bobotează. Primii credincioși s-au pus la coadă pe la șase dimineața. Până la prânz, peste 1.000 de oameni se zbăteau deja între țarcuri, gata să-i dărâme pe jandarmi. Cum se golea un butoi de 500 de litri, soseau pompierii, rapizi și gravi ca la incendiu, să umple butoaiele la loc, dar cu apă obișnuită. „Vedeți, în timp ce zece oameni se bat la gura butoiului, vine pompierul, deschide capacul și bagă înăuntru cu furtunul altă apă, proaspătă, nesfințită”, ne spune un jandarm. Îl aude o bunicuță și sare să-l contrazică: „Păi normal, că se înmulțeste. Când se amestecă cu apa sfințită rămasă pe fundul butoiului, apa normală venită din furtunul pompierului se sfințeste automat și ea! Că d-aia nici nu îngheață”. Alexandru Banciu, pensionar în baston, a plecat și el acasă cu trei PET-uri pline cu agheazmă luată de la pompieri. Zice că bea dimineața pe stomacul gol, „pentru binele copiilor și pentru ca să fie pace în țară și în lume”. În mod normal, ar părea așa dărâmat, încât oricine i-ar oferi locul în autobuz. La coada de la Patriarhie, însă, s-a întărit dintr-o dată și acum, după două ore de stat în ger, e destul de puternic cât să care cu bine litrii de agheazmă pe autobuzul 313.

Ap㠖 “medicament” pentru membre paralizate

„Am stat două ore la coadă, mi s-a făcut frig rău de la reumatism și am intrat puțin în biserică să mă încălzesc. Și acum, uite, jandarmu", câine de om, nu mă mai lasă să intru la loc în țarcul meu”, plânge bătrâna Polixenia Niculaie. Și mai bine moare decât să plece acasă cu mâna goală. Așa, mică și slăbuță cum e, se înfige în burta unui jandarm, să-i dea drumul la loc în rând. Degeaba. Omului îi e frică. „Dacă-i dau drumul ei, va sări toată lumea pe mine. Ăștia mă dărâmă, or să-mi mănânce și urechile”, zice el. Bătrâna țipă isteric, se lasă pe vine și îi explică tremurând că agheazma asta e pentru ea medicament: „Mă ung cu ea pe piciorul și pe mâna care au fost paralizate și mă face bine. Așa a fost în fiecare an”.

În curtea Patriarhiei, se dau adevărate războaie între jandarmi și „diavolii care n-au stat la rând și încearcă acum să intre la agheazmă pe furiș”. Dar nici credincioșii de la coadă nu par mai cuminți. După ce au strâns din dinți toată dimineața, în frig, acum, când mai au zece metri până la butoaiele cu agheazmă, se reped gata să dea jos țarcurile. Nu mai au răbdare. „Oameni buni, stați liniștiți, că apa n-are picioare și nu fuge”, strigă un jandarm. Aproape a răgușit, că de când a intrat în post stă numai într-un țipat. Cheamă întăriri, că el e firav și nu poate să țină piept singur unui țarc cu zece oameni. Sosesc colegii și au loc adevărate lupte corp la corp: șapte jandarmi voinici, încercând să țină pe loc zece pensionari. Mai încolo, lângă butoaiele cu apă sfințită, înfloresc afacerile: se vând PET-uri goale la un leu bucata, buchețele cu busuioc, tămâie și chiar... pulovere bărbătești la 50 de lei.

Înotători la Bobotează, costumați în neopren sau doar în șort

Gerul Bobotezei a fost înfruntat cu vitejie de tineri constănțeni care s-au aruncat ieri în apă pentru a recupera crucile sfințite.

Majoritatea au fost salvatori profesioniști - salvamari și scafandri militar i - care au fost echipați corespunzător în costume de neopren. În Portul Tomis din Constanța, câțiva înotători siguri pe sănătatea lor s-au avântat în apă doar în șort, iar unul a fost chiar la un pas de a prinde crucea întrecând profesioniștii. Cele 3 cruci sfințite aruncate de arhiepiscopul Teodosie au fost recuperate însă de un salvamar și doi scafandri militari. La o temperatură atmosferică sub 0 grade, cu un vânt tăios și puternic, apa mării s-a apropiat și ea de limita înghețului. “Totuși, a fost mai bine decât anul trecut, când ne-am întrecut pe un frig de groază”, au rememorat înotătorii profesioniști.

După ce participanții la slujba de Bobotează și-au primit sticluțele de aghiasmă pregătite de clerici (50.000 recipiente din plastic numai la Constanța, așezate în forma crucii Sfântului Andrei), carele trase de boi și măgari au pornit pe străzile orașelor pentru a împărți din butoaie apă sfințită credincioșilor. După slujba de sfințire a apelor, arhiepiscopul Tomisului a mers la Spitalul de Urgență Constanța și la Azilul de bătrâni pentru a duce aghiasmă celor suferinzi. Aghiasma se bea dimineața, înainte de masă, până pe data de 14 ianuarie. Conform tradiției, slujba de Bobotează se desfășoară asemănător în toate localitățile situate pe malul unei ape, astfel că orașele-port din județul Constanța (la Marea Neagră, Dunăre sau Canalul Dunăre – Marea Neagră) au avut ceremoniale religioase fastuoase, cu procesiuni conduse de soboare de preoți.

Sursa: www.Culte.ro


Contor Accesări: 1800, Ultimul acces: 2026-04-12 06:14:19