© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.06s...
LC: Fericitul Pius al IX-lea, un Papă al legendelor urbane[2009-02-08]Numărul pe luna ianuarie 2009 al revistei Lumea Catholica ne face mai bine cunoscută figura Papei Pius al IX-lea, prezentându-ne mai întâi contextul în care a fost el ales ca Papă. "În 1792, Giovanni Maria Mastai-Ferretti, cel care avea să devină Papa Pius al IX-lea, se năștea ca al nouălea copil al unui mic conte din Senigallia, regiune care făcea parte din statele papale. Se năștea într-o lume agitată. Chiar înainte de a împlini 21 de ani, francezii invadau statele papale, încarcerau doi Papi și aproape că făceau din papalitate marioneta Franței revoluționare... La începutul secolului al XIX-lea, Biserica s-a convins de ceea ce istoria a arătat de-a lungul timpului: fără sprijinul statelor papale, Papa ar fi putut să devină o simplă marionetă a oricărui domnitor european care ar fi condus Roma, în orice timp. Acesta era punctul central al percepției de sine a Bisericii începând din 1814, fapt aflat în directă opoziție față de mișcarea de unificare a Italiei ca stat național"."Când Papa Pius al IX-lea a fost ales, părea că este înțelegător cu noul naționalism liberal. Noul Papă a ordonat imediat amnistierea prizonierilor și a exilaților, mulți dintre ei fiind foști revoluționari. A fost salutat ca un liberal și Europa l-a proclamat erou. Percepția eronată pe care oamenii o aveau în privința Papei Pius al IX-lea a creat imaginea unui Papă liberal timpuriu care va fi, însă, înlocuit de unul reacționar, de îndată ce va fi pus față în față cu revoluția din Roma. De fapt, din primele sale zile, Papa Pius al IX-lea nu a putut fi definit politic. Era moderat și profund spiritual, dar, totuși, un om simplu. Era, pe de-a-ntregul, un om al Bisericii. Deși empatic cu mișcarea patriotică din Italia, preocuparea lui era ca, prin Biserică, să salveze suflete. A-i atribui Papei Pius al IX-lea o constantă și puternică filosofie politică sau o agendă politică separate de Biserică ar însemna a nu-l înțelege." În anul 1848, când revoluțiile făceau ravagii în Europa, "Papa Pius al IX-lea s-a zbătut să mențină integritatea - și neutralitatea - statelor papale în fața armatei austriece, concomitent cu eforturile sale de a menține pacea în rândul civililor din sânul acestora. Roma însăși era tulburată de violențe și de o posibilă revoluție. În fața reședinței papale, Palatul Quirinal, mulțimea cerea un nou guvern, iar un monsenior care stătea alături de Papa a fost ucis de un foc de armă. Când un guvern revoluționar a fost impus Papei, acesta a decis să fugă din Roma și a plecat la Gaeta, sub protecția regelui Ferdinand de Napoli. Rebeliunea din Roma a luat amploare și, chiar dacă noul guvern a încercat să controleze mulțimile, preoții au fost uciși, iar bisericile profanate. Cinci Episcopi au fost arestați, iar proprietățile Bisericii au fost confiscate de către guvern." Reîntorcându-se mai târziu în Roma, Papa a abandonat Palatul Quirinal pentru Vatican, "o mutare simbolică de la palatul autorității sale temporare la acela al autorității sale spirituale". "Nesfârșitele bătălii pe care Papa Pius al IX-lea le-a purtat de-a lungul întregului său pontificat cu noua Europă au afectat dramatic modul în care acesta va fi perceput de istorie. Apărarea statelor papale a întors Europa `gânditoare` împotriva sa. O mare parte din ceea ce oamenii știu despre pontificatul său este de-a pururi afectată de propaganda neîncetată a vechilor săi dușmani politici. Totuși, când Papa Pius al IX-lea a murit, în 1878, s-ar putea spune că în conștiința colectivă - mai ales în rândul populației catolice a lumii - el era un sfânt. În cele trei decenii în care a fost Papă, pentru catolicii din lumea întreagă Pius al IX-lea a fost un lider spiritual demn de urmat." (Sursa: Lumea Catholica) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1130, Ultimul acces: 2026-07-30 13:39:14
|
Timp total: 0.07s...
[]:1
