Cea mai frumoasă amintire[2009-03-15]Cea mai frumoasă amintireDin viaţă pe acest pământ, E ziua scumpă, de întâlnire Cu Tine-Isuse prin Cuvânt! Descoperit ca blând Păstor Atunci când eu Te-am auzit, Pus în cântare, cu mult dor În suflet, dragostea-a trezit. Şi-n lungul vremii n-am uitat Prea scumpele voci de copii, Ce le-auzeam ades prin sat Cântând pătrunşi de bucurii. Prin starea lor, cea fericită Aminteau de-un bun Păstor, Spuneau de oaia cea rănită Ce-o duci pe braţe, iubitor. Şi picioruşul său de-i frânt Tu-l legi, să-i oferi uşurare, Şi pâinea vieţii, din Cuvânt Îi dăruieşti, cu îmbelşugare. Şi-atât de mult m-a stăpânit Dorinţa de-a Te şti aproape, Ca şi-al meu suflet prăpădit Să-l duci la pajişti, şi la ape! Să îmi dai viaţa cea eternă Să intru în sfânta-orânduire, Când căpătâiul şi nici pernă Nu vor mai fi spre odihnire. Neobosit, să îmi iau zborul Spre-acele lumi, din Galaxii, Ce le-am purtat atâta dorul De-a le cunoaşte-n veşnicii! Flavius Laurian Duverna 13 Martie, 2009. Sursa: www.InterCer.net Contor Accesări: 917, Ultimul acces: 2026-09-25 00:38:31
|
Timp total: 0.05s...
[1]:1